Steven Fisher: „Actuala conducere a reușit să îmbunătățească imaginea țării și să ofere încredere celor ce doresc să investească în R. Moldova”

Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Republica Moldova, Steven Fisher, a acordat un interviu în exclusivitate Agenției Informaționale de Stat MOLDPRES pe subiecte de actualitate, relații bilaterale, investiții și aplicarea sancțiunilor anticorupție.
MOLDPRES: Dle ambasador, care ar fi cele mai importante realizări în cooperarea moldo-britanică pe dimensiunile politice, economice și culturale?
Steven Fisher: În cei 31 de ani de relații diplomatice am stabilit o colaborare foarte strânsă între Regatul Unit și Republica Moldova. Există o conlucrare foarte bună în cadrul forurilor internaționale și multilaterale, precum Consiliul Drepturilor Omului din cadrul Organizației Națiunilor Unite și OSCE. Deseori statele noastre au aceleași poziții, opinii și interese în cadrul organizațiilor internaționale. În 85% din cazuri Marea Britanie și Republica Moldova votează deciziile în același fel. Totodată, există patru domenii de bază în care conlucrăm: domeniul apărării, dezvoltării, educației și justiției. În domeniul Apărării avem o colaborare foarte bună în reformarea sistemului militar și al Forțelor Armate. Există un atașat militar cu reședință în Republica Moldova. Totodată, au loc instruiri ale militarilor moldoveni atât în Republica Moldova, cât și în Marea Britanie. La fel, în zilele ce urmează, ministrul Forțelor Armate al Regatului Unit va efectua o vizită la Chișinău.  
Cu referire la domeniul dezvoltării, încă de la începutul relațiilor noastre diplomatice, în Republica Moldova a fost prezent Departamentul de Dezvoltare Internațională al Regatului Unit, care acordă suportul necesar în mai multe domenii, printre care agricultura. Totodată, începând cu anul 2015, Marea Britanie a finanțat mai multe proiecte, inclusiv în domeniul bunei guvernări, în valoare totală de 21 de mln de lire sterline. De asemenea, în acest an, la prima ediție a Platformei de sprijin pentru Moldova, care a avut loc la Paris, Regatul Unit a anunțat un ajutor financiar, prin intermediul diverselor proiecte, în valoare totală de 12 mln de lire sterline, bani oferiți pe parcursul a trei ani.
Totodată, în domeniul educației, există programul educațional de acordarea a burselor Chevening, care presupune o bursă de master, cu o durată de un an. Timp de 30 de ani, de bursă au beneficiat circa 110 persoane, care au fost acceptate la cele mai prestigioase universități din Regatul Unit. În fiecare an, numărul bursierilor crește și sperăm că în continuare acest program va fi la fel de atractiv.
În domeniul justiției, există o colaborare foarte bună între autoritățile celor două state. Totodată, există relații de cooperare cu Agenţia Naţională de Combatere a Criminalităţii Organizate din Regatul Unit, Serviciul Vamal și Procuratura.
De asemenea, în anul 2020 a fost semnat Acordul de Parteneriat Strategic, Comerț și Cooperare dintre Regatul Unit și Republica Moldova, care prevede, printre altele, creșterea comerțului bilateral. În prezent, indicele de comerț nu este foarte înalt, dar sunt sigur că putem dezvolta acest sector. Actuala conducere a reușit să îmbunătățească imaginea țării pe plan internațional și să ofere încredere celor ce doresc să investească în R. Moldova. Țara a devenit mult mai atractivă pentru investitori, care sunt interesați de domeniul energiei regenerabile și cel al industriei creative. Astfel, inclusiv cu suportul Regatului Unit au fost deschise primele centre creative din țară: ArtCor și MediaCor.
MOLDPRES: La finele anului trecut, Guvernul Marii Britanii a anunțat un pachet de sancțiuni prin care toate bunurile pe care le dețin Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor în Regatul Unit și pe teritoriul Regatului vor fi înghețate. Despre ce bunuri mai exact ar fi vorba și ce valoare ar avea acestea? Urmează ca statul să aplice sancțiuni și pe numele altor persoane cercetate pentru acte de corupție în Republica Moldova?
Steven Fisher: La 9 decembrie, Guvernul Regatului Unit, în baza Regulamentului privind Sancțiunile Globale Anticorupție, a sancționat doi cetățeni moldoveni: Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Guvernul britanic a constatat că există evidențe ce ar demonstra implicarea acestora în scheme mari de corupție. Astfel, toate bunurile mobile, imobile și activele deținute de cetățenii sancționați în Regatul Unit, și pe teritoriile de peste mări, precum - Insulele Cayman, Insulele Virgine, vor fi înghețate. La fel, intrarea sau șederea persoanelor pe teritoriul Marii Britanii este interzisă. Totodată, activele financiare sunt înghețate și nu pot avea loc tranzacțiile financiare, cu excepția serviciilor de consultanță juridică, întrucât persoanele au dreptul la reprezentare legală în fața justiției. Astfel, sancțiunea nu se aplică în cazul asistenței juridice cerute de persoanele vizate. Cu siguranță, Marea Britanie va urmări situația din Republica Moldova pentru a vedea dacă este necesară includerea altor persoane în lista de sancțiuni, dar este foarte important ca fiecare caz să fie argumentat la nivel legal.
MOLDPRES: Mai multe persoane cercetate de procurorii moldoveni s-ar afla la Londra. Este vorba de Veaceslav Platon, Constantin Botnari și Gheorghe Cavcaliuc. În ce condiții aceste persoane ar putea fi extrădate în Republica Moldova pentru a fi deferite justiției?
Steven Fisher: Personal nu pot confirma sau infirma prezența unor cazuri juridice  sau cazuri de instanță pe numele acestor cetățeni. Pot să vă spun că toate persoanele, indiferent de țările din care vin, trebuie să treacă prin același proces judiciar și nimeni nu poate să-și găsească în țara noastră „un rai” pentru corupți și criminali. Agențiile noastre de implementare a legii au o relație foarte bună cu instituțiile partenere din țările de origine a persoanelor și dacă acele instituții prezintă cazuri bine argumentate la nivel legal și juridic, cu anumite dovezi, instituțiile noastre responsabile vor face tot posibilul pentru a analiza și a accepta cererile din aceste țări. Vă asigur că lucrăm cu partenerii noștri din Republica Moldova pentru a-i ajuta să-și repatrieze cetățenii pentru a fi deferiți justiției. Cu referire la extrădare, aceasta lucrează la nivel bilateral. Dacă instituțiile moldovenești ar dori ca un cetățean al său să fie extrădat în Republica Moldova, acest lucru ar trebui să fie cerut prin căi legale la nivel bilateral, iar Oficiul Procuraturii Coroanei Britanice va analiza aceste cereri juridice. În cazul în care se depistează dovezi majore de criminalitate în acest dosar, instituția britanică va accepta cauza și o va trimite în judecată. Doar după ce are loc ședința de judecată și magistratul se pronunță cu privire la extrădarea sau neextrădarea persoanei, va avea loc acțiunea propriu-zisă. Astfel, totul depinde de cât de bine sunt prezentate argumentele și de decizia judecătorilor din Marea Britanie. Din presă cunosc despre aceste trei persoane, dar nu pot comenta existența anumitor cereri sau procese judiciare pornite pe numele lor.
MOLDPRES: Anul trecut, Marea Britanie a returnat Republicii Moldova peste 458 mii de lire sterline - bani confiscați de la Luca Filat, fiul fostului premier Vlad Filat. Banii au ajuns la peste 550 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe din țara noastră. Mai există fonduri moldovenești de proveniență ilegală care ar urma să fie confiscate de autoritățile din Marea Britanie?
Steven Fisher: Acțiunea a avut loc prin aplicarea Legii privind averea inexplicabilă. Această lege constă în faptul că, atunci când există o avere inexplicabilă, autoritățile din Marea Britanie analizează aceste bunuri/bani și le raportează la instituțiile financiare din Regatul Unit. Persoana menționată cheltuia bani, de proveniență necunoscută, într-un mod foarte suspicios. Astfel, autoritățile au admis ordinul privind averea inexplicabilă și au confiscat suma de bani. Ulterior, s-a ajuns în Curtea de judecată și atunci trebuia să fie pronunțată decizia de a întoarce sau nu acești bani Republicii Moldova, pentru că autoritatea are dreptul fie de a reține resursele, fie de a le întoarce. Republica Moldova a oferit garanții că acești bani vor fi cheltuiți într-un mod corect, fără a fi furați din nou, de aceea judecătorii au decis să întoarcă banii țării. În cazul menționat, au existat două motive dubioase care au stat la baza confiscării banilor: procurarea unui automobil extrem de scump (câteva sute de mii de lire sterline) de către un student și închirierea unei locuințe foarte costisitoare. În cadrul procesului de judecată, persoana nu a putut să explice proveniența banilor, de aceea magistrați au hotărât să o confiște.  
Această lege funcționează foarte bine, zilnic există numeroase tranzacții dubioase care sunt analizate de autoritățile britanice și este foarte posibil ca și alți cetățeni moldoveni să facă o tranzacție suspicioasă care va fi raportată autorităților britanice și în acest caz se va aplica din nou această lege. Nu pot să mă expun dacă, în prezent, sunt vizați și alți moldoveni în dosare ce se află pe rol în ceea ce privește confiscarea și înghețarea unei sume de bani prin legea sus menționată.
MOLDPRES: Potrivit Agenției Servicii Publice, în Republica Moldova îşi desfășoară activitatea 233 de întreprinderi cu capital originar din Marea Britanie, valoarea investițiilor în capitalul social fiind de circa 442 mln de lei. Care sunt principalele domenii de activitate a companiilor și cât de atractivă este piața din Republica Moldova pentru acestea?
Steven Fisher: În Regatul Unit sunt foarte solicitate serviciile IT din Republica Moldova, care este un element important al comerțului bilateral, în favoarea Moldovei. Totodată, companiile britanice își doresc să investească în domenii precum energia regenerabilă și industriile creative. Regatul Unit exportă în Republica Moldova automobile, băuturi alcoolice și mașinării pentru industria ușoară. Totodată, Republica Moldova exportă în Regatul Unit cablaje electrice, haine și textile, băuturi alcoolice, produse agricole, fructe și legume. În prezent, lucrăm și ne dorim creșterea volumului comerțului bilateral. Există un mare interes față de vinurile moldovenești. În presa britanică regăsim articole despre aceste băuturi, care au o calitate foarte înaltă. Totodată, mă bucur că regăsim vinurile moldovenești și în magazinele din Marea Britanie. 
MOLDPRES: În prezent, în Marea Britanie locuiesc circa 70 mii de moldoveni. Care sunt procedurile legale de intrare și formalizarea șederii acestora pe teritoriul Regatului Unit?
Steven Fisher: Într-adevăr estimăm că pe teritoriul Regatului Unit se află peste 70 mii de moldoveni, însă acest număr ar putea fi mai mare întrucât foarte multe persoane utilizează pașaportul român, fără a-l declara pe cel moldovenesc. După ieșirea din UE, în Marea Britanie a existat un proces de tranziție. Astfel, cei care deja erau stabiliți puteau să aplice la două tipuri de vize de reședință pentru a-și legaliza statutul. Este vorba de un statut de lungă durată și de scurtă durată. Cei care obțineau statutul de lungă durată putea să-și legalizeze prezența în Regatul Unit pentru o perioadă nedeterminată, iar ceilalți pentru o perioadă determinată, dar ulterior puteau să-și prelungească șederea. Majoritatea moldovenilor au respectat procedura, nu există probleme în acest sens. Persoanele care au aplicat la viza de reședință britanică în perioada de tranziție au acces liber, ca și orice cetățean britanic, la medicină, educație, muncă. După perioada de tranziție, nu mai există o diferență între persoanele cu pașaport român sau cel moldovenesc, singura diferență este faptul că cetățenii moldoveni cu pașaport român pot călători în scopuri turistice fără viză, pe o perioadă de maxim trei luni. Totodată, cei care doresc să se stabilească în Regatul Unit fie pentru muncă, fie pentru studii, trebuie să dețină anumite acte, acest lucru se efectuează prin obținerea diferitor tipuri de vize.
MOLDPRES: Domnule Ambasador Steven Fisher, vă mulțumim pentru amabilitatea de a acorda acest interviu agenției noastre.