ro

 

Cultură
07 Iunie, 2026 / 10:53
/ 08 Februarie, 2021

Criticul literar Aliona Grati: ”Am editat o carte, o revistă și am scris articole de critică literară”

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 8 feb. /MOLDPRES/. În pofida răspândirii virusului Covid 19, pentru criticul și istoricul literar Aliona Grati, doctor habilitat în filologie, anul 2020 a fost un an bun și chiar fructuos, informează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Aliona Grati a afirmat că anul trecut a demarat un proiect științific interesant, intitulat „Cultura promovării imaginii orașelor din Republica Moldova prin intermediul artei și mitopoeticii”. Colegii ei de proiect sunt entuziasmați de perspectivele de cercetare care li s-au deschis cu această temă, astfel că atmosfera de lucru e cât se poate de agreabilă. Și rezultatele sunt pe potrivă. ”În ceea ce mă privește, am reușit să încheg mai multe studii și să editez o carte. Este vorba de „Chișinău. Morile timpului. Eseu de imagologie literară”. Cartea are 368 de pagini și oferă o colecție de impresii și reprezentări literare și vizuale ale Chișinăului, făcute de vizitatorii orașului în toate timpurile. S-a creat astfel o panoramă a percepției colective a Chișinăului (prejudecăți, locuri comune, clișee de percepție, reprezentări literare, mituri, povești etc.)”, a precizat autoarea.

În 2020, Aliona Grati a reușit să editeze trei numere tematice ale publicației „Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură”, care cuprind articole și dialoguri cu personalități, precum criticul de artă și profesorul Constantin I. Ciobanu, criticul și directorul Institutului de Istorie a Artei „G. Oprescu” din București, Adrian-Silvan Ionescu, arhitectul Anatolie Gordeev și poetul Alexandru Corduneanu. Totodată, mai spre sfârșit de an, ea a coordonat și realizat cinci filme despre arta și istoria orașului Chișinău.

”În tot acest timp, am scris și articole de critică literară curentă, anunțând cărți noi și interesante, am participat la lansări de carte și emisiuni TV. Din păcate, am ratat mai multe evenimente planificate să se desfășoare peste hotare. Sunt optimistă însă, toate se vor rândui. Să avem pace și oameni buni prin preajmă!” a mai spus cunoscutul critic literar.

Aliona Grati s-a născut la 25 august 1972  în localitatea Ghidighici, Chișinău. A studiat la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie în 2003 cu tema „Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30)” și postdoctoratul, în 2011, cu tema „Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea”. A fost conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, (1997-2020) și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei (2005-2018). În perioada 2006–2009 a fost director al Centrului de Literatură și Folclor al Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, iar în 2009-2012 – director adjunct al aceluiași institut. Între anii 2008 și 2018 a fost redactor-șef al revistei de știință literară „Metaliteratură”. Din 2013 a deținut funcția de secretar științific și, între 2017-2018, de vicepreședinte al Consiliului Național de Acreditare și Atestare. În prezent, este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova și al Uniunii Scriitorilor din România, redactor-șef al publicației ”Dialogica. Revistă de studii culturale și literatură” și coordonator științific al câtorva lucrări de doctorat.

A editat cărțile ”Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului” (2004), ”Privirea Euridicei. Lirica feminină din Basarabia. Anii ’20-’30” (2007), ”Romanul ca lume postBABELică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie și carnavalesc” (2009),”Cuvântul Celuilalt. Dialogismul romanului românesc,” (2011), ”Paul Goma. Inițieri în textul literar” (2011), ”Fenomenul literar postmodernist (note de curs universitar” (2011), ”Vladimir Beșleagă: cronotopul zborului frânt” (2013), ”În dialog cu Mihai Cimpoi” (2013), ”Cronici în rețea: metaliteratura.ne” (2016), ”Dicționar de teorie literară. 1001 de concepte operaționale şi instrumente de analiză a textului literar” (2018), ”Chișinău. Morile timpului. Eseu de imagologie literară” (2020) ș.a. Este distinsă cu mai multe premii literare din R. Moldova și România.


 
Ultimele Știri
/ Acum 7 zile

Maia Sandu: „Emoțiile negative au prevalat după Eurovision”

/ 29 Mai, 2026

Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // Casa-muzeu a regizorului Veniamin Apostol din Dubna, loc de memorie și istorie familială

/ 29 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vasile Badiu, personalitatea care a contribuit la valorificarea patrimoniului cultural

/ 28 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Ion Niculiță - istoricul și arheologul care a format generații de cercetători

/ 28 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Dimitri Caracioban – scenaristul și artistul care a lăsat în urmă un muzeu al memoriei

/ 28 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Petru Cărare și volumul „Săgeți”, cartea interzisă care a sfidat cenzura sovietică

/ 27 Mai, 2026

Doliu în literatura din Republica Moldova: scriitorul Victor Prohin s-a stins din viață

/ 27 Mai, 2026

VIDEO // BTA: „Bangaranga”, piesa câștigătoare la Eurovision interpretată de DARA, domină topurile muzicale din Europa

/ 27 Mai, 2026

Cristian Jardan: „Nu interzicem artiști, dar nu recomandăm concertele celor care susțin războiul”

/ 27 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Alexandru Cosmescu, scriitor, comentator TV – vocea care a transformat „trânta” într-o lecție despre inteligență și caracter

/ 27 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Simion Ghimpu – autorul versurilor care au devenit șlagăre pentru generații

/ 25 Mai, 2026

Palatul de Cultură „Nicolae Botgros” din Cahul lansează proiectul „Seri dansante pentru seniori”

/ 25 Mai, 2026

FOTO // Noaptea Europeană a Muzeelor 2026. Instituțiile culturale au fost neîncăpătoare, mii de vizitatori au descoperit arta, istoria și tradițiile

/ 25 Mai, 2026

Conacul familiei Donici din Dubăsarii Vechi va fi restaurat. Ministrul Culturii: „Avem datoria să protejăm asemenea locuri”