Istoricul literar Mihai Papuc: ”Am repus în circuit mai mulți autori clasici și contemporani”
Chişinău, 30 nov. /MOLDPRES/. Istoricul literar, redactorul de carte, muzeograful, publicistul și traducătorul Mihai Papuc, coordonatorul colecțiilor ”Moștenire” și ”Memoriile Basarabiei” ale Editurii ”Știința”, a repus în circuit mai multe volume de scrieri ale unor scriitori și publiciști basarabeni, informează MOLDPRES.
Solicitat de agenție, Mihai Papuc a menționat că colecția „Moștenire” reunește mari scriitori clasici români, precum și scriitori aproape necunoscuți cititorului nostru, într-o aleasă și largă selecție, cuprinzând operele lor fundamentale, însoțite de studii introductive și tabele cronologice cu datele cele mai importante din viața și opera scriitorului în cauză, note, comentarii și repere istorico-literare, ce facilitează familiarizarea cititorului cu opera și contextul literar al autorului respectiv.
”Valoarea colecției rezidă și în faptul că din texte au fost eliminate croșetele impuse de vechea cenzură, iar la pregătirea lucrărilor își dau concursul prestigioși cercetători din România și Republica Moldova. Până în prezent în această colecție au apărut circa 100 de volume semnate de Ioan Neculce, Dimitrie Ralet, Iacob Negruzzi, Constantin Stamati, Alexandru Vlahuţă, Ioan Slavici, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Barbu Delavrancea, Vasile Bogrea, Octavian Goga, Alexei Mateevici, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Petre V. Ştefănucă, Gheorghe V. Madan, Dumitru C. Moruzi, Ion Buzdugan, Leon Donici, Magda Isanos, Alecu Russo, Ion Luca Caragiale, Constantin Negruzzi, Dimitrie Cantemir ș.a.”, a subliniat istoricul literar.
Potrivit sursei citate, recent, în colecția ”Moștenire” a apărut volumul ”Scrieri” al scriitorului și omului de știință Alexandru Odobescu (1834-1895). Volumul include nuvelele istorice ”Mihnea Vodă cel Rău” și ”Doamna Chiajna”, adevărate modele de artă descriptivă, de stil şi de limbă literară în proza românească; capodopera scriitorului, eseul ”Pseudo-Kynighet”; o serie de studii şi articole despre tradițiile culturii și ale scrisului românesc: Poeții Văcărești, Psaltirea tradusă în românește de diaconul Coressi, Câteva cuvinte asupra lui N. Bălcescu și scrierile sale, Câteva ore la Snagov ș.a. Totodată, în colecția ”Memoriile Basarabiei” au văzut lumina tiparului volumele lui Dumitru C. Moruzi ”Prin Basarabia românească 1918-1944”, ”Pro Basarabia Pro România. Scrisori deschise” și cartea ”Studii și articole istorico-geografice” de Gheorghe I. Năstase.
”Memoriile Basarabiei” este titlul noii colecții de carte a Editurii ”Știința”, care vine să ia locul celei cunoscute sub numele de „Pagini despre Basarabia”. Vechea colecție avea în obiectiv abordarea evoluției în timp a acestui spațiu românesc cu preponderență sub aspect istoric. Atât noul generic, cât și noua formulă grafică aleasă nicidecum nu înseamnă anularea orientării tematice a „Paginilor… ”. Dimpotrivă, ea lărgește acest cadru, angajându-se să-i ofere cititorului interesat pagini relevante și nume de creatori din cele mai diverse domenii: știință, învățământ, literatură, cultură, economie, agricultură ș.a., care au contribuit la crearea unui portret colectiv memorabil al acestui pământ. Reunite în cărți de autor sau selectate și grupate în culegeri și antologii, toate aceste nume și lucrări se înscriu în șirul contribuțiilor care creează imaginea Basarabiei în timp și alcătuiesc ceea ce se cheamă memoria colectivă a Basarabiei”, a mai spus coordonatorul colecției.
Potrivit criticului și istoricului literar Maria Șleahtițchi, Mihai Papuc este unul dintre inițiatorii colecției „Moștenire”, unde au văzut lumina tiparului operele autorilor basarabeni din diferite perioade. ”Amintim acum doar monumentala lucrare Bogdan Petriceicu-Hasdeu, „Scrieri”. O altă lucrare conceptuală marca Mihai Papuc este colecția „Personalități notorii”. Bibliografia acestui modest, dar atât de valoros om al cărții ocupă un număr impresionant de pagini cu titluri de carte. Mihai Papuc este profesionist cum rar se găsești azi în toată Republica Moldova; dacă s-ar mai afla vreo 3-4 specialiști să țină maratonul unei dezbateri punctuale de istorie a literaturii române, de istorie culturală și societală cu tenacele, asiduul, punctualul, documentatul Mihai Papuc…!”, a subliniat Maria Șleahtițchi.
Mihai Papuc s-a născut la 29 noiembrie 1946, în satul Mânzătești, raionul Ungheni. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova. În anii 1971-1990 a activat la Muzeul Republican de Literatură „Dimitrie Cantemir” (în prezent Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”), ocupând diferite funcții: colaborator științific, colaborator științific superior, șef de secție. A contribuit exemplar la cercetarea literaturii române, la organizarea expozițiilor tematice, la valorificarea patrimoniului muzeal, a participat la numeroase conferințe științifice și lansări de carte. Din anul 1991 până în prezent activează la Întreprinderea Editorial-Poligrafică „Știința”. În 2016 a fost distins cu ordinul ”Gloria Muncii”. Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.
„Soarele întârzie să răsară...”, romanul unui secol al Basarabiei, lansat la Chișinău
Cristian Jardan și reprezentanta UNHCR au discutat despre integrarea refugiaților ucraineni prin cultură
INTERVIU MOLDPRES // Artistul Pavel Obreja, autorul sculpturilor de pe străzile Chișinăului: „Lucrările sunt oglinda sufletului meu, modul în care comunic cu lumea”
Spectacolul „Eu sunt vântul” revine pe scena Teatrului „Alexie Mateevici”
Filmul artistic „Și va fi…” inaugurează Cinemateca Bibliotecii Naționale a Moldovei
Vernisajul expoziției aniversare „Fulgere” – Gheorghe Oprea, la 80 de ani, între tradiție și modernism
Guvernul investește 25 de milioane de lei în infrastructura turistică din satul Văleni
FOTO // „Expresie în figurativ”, expoziția sculptorului Pavel Obreja la Palatul Roznovanu din Iași
Premieră // Opera-tango „Maria de Buenos Aires”, prezentată la Teatrul Național „Maria Bieșu”
FOTO // Clădirea fostei Adunări a Zemstvei Guberniale a Basarabiei va fi restaurată
Consultări publice la Cimișlia pentru edificarea unui monument în memoria lui Nicolae Dabija
Mărțișor 2026 // Agenda Festivalului: Concert aniversar „Fluieraș – 80 de ani” la Palatul Național
VIDEO // Reprezentantul Republicii Moldova la Eurovision 2026, Satoshi, a lansat videoclipul piesei „Viva Moldova”
Mărțișor 2026 // Agenda festivalului, luni, 9 martie: Irina Rimeș într-un concert susținut la Palatul Național
Stadiul proiectelor de apă și sanitaţie, analizat de Ministerul Infrastructurii și Banca Mondială
Sentință de achitare într-un dosar complex de abuz în serviciu, atacată de Procuratura Anticorupție
Mitropolitul Basarabiei, Petru: „Actul Unirii din 1918 a fost posibil datorită credinței, conștiinței naționale și unității spirituale”
FOTO // Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a avut o întrevedere cu omologul său slovac, Robert Kaliňák. Securitatea regională și sporirea rezilienței naționale, pe agendă
Prim-ministrul Alexandru Munteanu a avut o întrevedere cu Ministrul Economiei al României, Irineu Darău
INTERVIU MOLDPRES // Directoarea Teatrului „Alexie Mateevici”, Elena Frunze-Hatman: „Publicul își dorește să se regăsească în ceea ce vede pe scenă”
Circa 70 mii de cetățeni sunt așteptați la urnele de vot în cadrul alegerilor locale noi și a referendumurilor locale din 17 mai
UE oferă sprijin suplimentar pentru reforma justiției din Republica Moldova
CNAM a achitat în totalitate serviciile medicale oferite de prestatori în luna februarie
Intrarea triumfală de la Complexul memorial „Cimitirul Eroilor” din Chișinău, inaugurată după reabilitare
Republica Moldova evită și astăzi deconectările de energie electrică prin mecanisme de urgență și cooperare regională
FOTO // CFM pune în funcțiune trei noi estacade feroviare în Căușeni, Drochia și Cimișlia
FOTO // Două sectoare de drum regional din raionul Telenești, recepționate după lucrări de reparație capitală
VIDEO // Droguri de circa 2 milioane de lei. Doi concubini, reținuți pentru comercializarea substanțelor narcotice
FOTO // Peste 40 de sectoare de drum, supuse lucrărilor de întreținere în ultimele zile
O fermă modernă de ovine se dezvoltă la Bumbăta, Ungheni, cu sprijinul Proiectului AGGRI