Meșteșugul mărțișorului, transmis tinerei generații la Muzeul Național de Etnografie din Chișinău

Un atelier pentru confecţionarea mărţişoarelor a avut loc la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. Elevii din Hârtopul Mic, raionul Criuleni, alături de meșterița populară Lidia Ciobanu, au avut oportunitatea să învețe tehnica de confecționare a mărțișorului traditional, relatează MOLDPRES.

Elevii au avut posibilitatea să cunoască formele arhaice ale mărțișorului, precum și toate proprietățile caracteristice confecționării unui mărțișor tradițional: materie primă, tehnici de lucru, formă și dimensiuni, motive ornamentale, cromatică și modalitățile de etalare.


„Este important pentru copii, pentru că astfel ei învață să confecționeze mărțișoare și să înțeleagă semnificația culturală și simbolică a acestora. Prin implicarea activă în acest proces, copiii dezvoltă răbdare, creativitate și abilități practice, în timp ce se familiarizează cu tradițiile naționale și învață să aprecieze patrimoniul cultural. Astfel, mărțișorul devine un instrument prin care valorile culturale sunt transmise într-un mod viu și memorabil”, a declarat pentru MOLDPRES meșterul popular, Lidia Ciobanu.


Evenimentul a reconfirmat rolul muzeului ca spațiu viu al tradiției și al formării culturale, dedicat valorificării și promovării patrimoniului național.


„Deja al 25-lea an consecutiv, muzeografii de la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală reînvie tradiția confecționării mărțișoarelor, o tradiție care a fost puțin neglijată în perioada postbelică, evident din cauza regimului care a persistat. Totuși, tradiția nu a fost uitată niciodată în casele oamenilor. Mărțișorul este un simbol al curățeniei, al fertilității și al binecuvântării. Mărțișoarele confecționate manual pentru cei apropiați sunt cele care oferă armonie și prin acest simbol se transmite dragostea și respectul față de cei dragi”, a specificat pentru MOLDPRES directorul adjunct al Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală, Elena Cojocari.


Șefa Secției relații cu publicul a muzeului, Elena Gumene, afirmă că instituția devine un spațiu viu al tradiției, unde tinerii sunt încurajați să descopere și să ducă mai departe valorile culturale naționale.


„Rolul nostru nu se limitează doar la conservarea obiectelor, dar include educarea și implicarea activă a tinerilor, astfel încât aceștia să devină, la rândul lor, purtători și promotori ai valorilor culturale, și doar aici, la muzeu, noi suntem păstrători și promotori ai valorilor naționale. Prin ateliere, expoziții și activități interactive, creăm un spațiu în care tradiția prinde viață, iar tinerii pot experimenta direct meșteșugul, înțelegând importanța fiecărui detaliu și contribuind la perpetuarea acestei moșteniri culturale. Astfel, mărțișorul devine nu doar un simbol al primăverii, dar și un element de legătură între trecut și prezent, între generații și între comunități”, a comunicat șefa Secției relații cu publicul a muzeului.


Mărțișorul este un simbol tradițional al primăverii, care marchează renașterea naturii și continuitatea obiceiurilor populare. Inițial, era confecționat dintr-un fir roșu și unul alb răsucite, purtat la mână pentru a proteja purtătorul și a aduce sănătate și noroc. De-a lungul timpului, mărțișorul a evoluat, păstrând însă legătura cu valorile și obiceiurile locale. În 2017, tradiția mărțișorului a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO, recunoscând astfel importanța sa ca simbol al identității culturale și ca element esențial al moștenirii tradiționale.