Zelenski cere cel puţin 200.000 de trupe europene de menţinere a păcii şi insistă ca Ucraina să adere la NATO

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut marți un contingent de cel puțin 200.000 de soldați europeni ca garanție de securitate pentru Ucraina în eventualitatea unui acord care să pună capăt războiului cu Rusia, dar a insistat că garanția de securitate pe care o dorește este aderarea la NATO, admițând însă că aceasta depinde de noul președinte american Donald Trump, relatează MOLDPRES cu referire la Agerpres și agențiile Reuters, EFE.


„Din partea tuturor europenilor? 200.000, cel puțin. Deci, cel puțin, altfel nu înseamnă nimic”, a spus Zelenski într-o dezbatere la forumul economic de la Davos, unde a fost întrebat despre solicitarea sa asupra unei forțe europene de menținere a păcii în Ucraina, care să fie pentru această țară o garanție că nu va fi din nou atacată de Rusia.


Cererea sa principală este însă aceea ca Ucraina să fie primită în NATO.


„Majoritatea aliaților o sprijină, dar patru țări se opun aderării noastre la NATO: SUA, Germania, Slovacia și Ungaria', a menționat președintele ucrainean. În această chestiune, 'totul depinde de SUA, mai exact, de președintele său”, a completat Zelenski. „Dacă președintele Trump dorește să vadă Ucraina în NATO, toți o vor sprijini; dacă el nu este pregătit pentru asta, atunci nu vom fi în NATO”, a admis Zelenski.


În argumentarea sa, Zelenski a susținut că aderarea Ucrainei la NATO ar fi o garanție chiar și pentru „Rusia însăși”, pentru că astfel „Ucraina nu ar putea în viitor să acționeze împotriva Rusiei”.

Rusia însă a transmis deja că se opune atât aderării Ucrainei la NATO cât și dislocării de trupe străine pe teritoriul ucrainean.

Pentru o pace cu Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a cerut în principal retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson), precum și renunțarea de către Ucraina la aspirația de aderare la NATO.

De asemenea, Putin a declarat în decembrie că actuala situație de pe câmpul de luptă, unde trupele ruse continuă să avanseze pe toată linia frontului în estul Ucrainei, va trebui avută în vedere în orice negocieri, iar un acord preliminar ce fusese convenit la Istanbul între negociatorii ruși și ucraineni în primele săptămâni ale războiului în 2022, dar care nu a fost niciodată implementat, ar putea servi drept bază pentru noi discuții.

Potrivit Rusiei, în negocierile desfășurate la Istanbul cu oficialii ucraineni în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei asupra Ucrainei, aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului, iar Ucraina nu a mai dorit să îl semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.

Conform unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să își limiteze capacitățile militare și să acorde un statut special provinciilor din estul țării, clauze față de care președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat apoi categoric opoziția.

În discursul susținut marți la Davos, Zelenski a spus că Putin va cere la eventuale negocieri de pace reducerea de cinci ori a capacităților armatei ucrainene, o solicitare inacceptabilă pentru Kiev.


„El asta vrea. Nu vom permite să se întâmple acest lucru”, a indicat președintele ucrainean.