
Republica Moldova ar putea avea o Lege Magnițki
Chişinău, 9 dec. /MOLDPRES/. Republica Moldova ar putea avea o Lege Magnițki. Anunțul a fost făcut astăzi de către Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul unei conferințe susținute în comun cu premierul Natalia Gavrilița, comunică MOLDPRES.
Potrivit sursei citate, proiectul de lege a fost deja pregătit și urmează să ajungă în scurt timp în Guvern și Parlament, urmând să fie dezbătut chiar până la finele anului.
Ministrul a precizat că noul document va clarifica care persoane pot fi subiectul sancțiunilor transpuse în Moldova. Proiectul va viza în special persoanele din lista de sancțiuni anunțată de SUA și pe cei ce au avut sau au legături directe sau indirecte cu aceștia. La fel, noua normă legislativă ar urma să prevadă și necesitatea înghețării activelor, dar și a bunurilor deținute de persoanele vizate. De asemenea, persoanele ce vor deveni subiecți ai noii legi nu vor putea face tranzacții bancare și nici nu vor putea dona sau vinde bunurile deținute. Iar bunurile acestora vor fi gestionate de persoane desemnate de stat.
Premierul Natalia Gavrilița a reiterat necesitatea eradicării corupției și a specificat că toți funcționarii corupți vor fi depistați și diferiți justiției. Ea a precizat că și anunțul făcut astăzi de autoritățile britanice în cazul lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc „este un semnal clar că cei care au jefuit țara, vor ajunge acolo unde le este locul”.
Guvernul Marii Britanii a anunțat astăzi un nou pachet de sancțiuni care vizează pe cei care oprimă libertățile fundamentale din întreaga lume, printre care și Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Potrivit Ambasadorului Marii Britanii în Moldova, Steven Fisher, cei doi “moldoveni corupți și-au folosit puterea și influența pentru a se îmbogăți ilegal – furând de la concetățeni și subminând statul de drept”.
Pe 26 octombrie, Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.
Legea Magnițki (Magnitsky Act) a fost adoptată în șase țări. Primele care au adoptat această lege au fost SUA – în 2012, fiind îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magniţki sau au acoperit schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat. În 2016, Congresul SUA a extins „legea Magnițki”, făcând-o globală, fiind aplicată nu numai împotriva cetățenilor Rusiei implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului, ci și cetățenilor din alte țări. Ulterior, au fost aprobate legi asemănătoare în Estonia – în 2016, în Canada și Lituania – în 2017, precum și în Letonia – în 2018. În Marea Britanie a fost adoptată în 2017. Principalul mecanism al Global Magnitsky Act constă în interzicerea emiterii vizelor de intrare pentru cetățenii implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului. Interdicția poate fi limitată la cinci ani sau mai mult. A doua măsură prevede că pe teritoriul țărilor care aprobă legea Magniţki sunt permise blocarea activelor, bunurilor, conturile bancare ale persoanelor străine implicate în derapajele menționate.
Eurodeputatul Dan Barna: Republica Moldova este complet pregătită în acest moment să înceapă negocierile cu Comisia Europeană
Ultimele ședințe plenare din sesiunea de primăvară 2025 a Parlamentului. Proiectele care urmează a fi examinate de deputați
Partidele politice urmează să-și prezinte rapoartele financiare până pe data de 15 iulie curent
Primarul Ion Ceban are interdicție de intrare în România. Reacția edilului
Viorel Ursu va fi desemnat Ambasador în Regatul Suediei
Daniel Vodă: „Evenimentul organizat de Ilan Șor la Moscova este calificat de Executiv drept un act de trădare de țară”
Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat va avea un nou șef adjunct
CEC: Până pe 14 iulie, partidele trebuie să prezinte la ASP datele despre conducere pentru a fi admise în cursa electorală
Președinta Maia Sandu, întâlnire cu moldovenii stabiliți în Polonia: „Am discutat despre pașii pe care îi facem pentru a construi o țară sigură, liberă și demnă”
Cania și Pleșeni, localități din sudul țării care sunt modernizează prin proiecte de mediu finanțate de stat
Vicepremierul Mihai Popșoi efectuează o vizită în Croația. Oficialul va participa la conferința internațională Dubrovnik Forum
GALERIE FOTO // Parlamentul de legislatura XI și-a încheiat activitatea: O perioadă complexă cu provocări majore, în obiectivul MOLDPRES
În primul semestru, 46 de antreprenori au fost susținutți de Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agricolă
În Republica Moldova va fi instituit Registrul Animalelor de Companie
Bosnia comemorează 30 de ani de ani de la genocidul de la Srebrenica
Noua lege a cetățeniei a fost votată în Parlament
Procurorul de legătură al Moldovei la Haga va avea statut reglementat
Zelenski a discutat cu senatori americani despre echipamente militare şi sancţiuni împotriva Rusiei
Peste 3 mii de candidați vor participa la sesiunea suplimentară de bacalaureat
Dolarul scade, iar euro crește ușor
Președinta Maia Sandu a avut o întrevedere cu Cancelarul federal al Germaniei, Friedrich Merz
Cristina Gherasimov salută Declarația Parlamentului privind integrarea europeană: „Un îndemn clar către cetățeni să privească cu încredere spre viitor”
Cetățenii vor evita cheltuielile nejustificate în caz de executare silită
Președinta Maia Sandu la Conferința pentru Reconstrucția Ucrainei: „Bunăstarea Moldovei, la fel ca securitatea sa, este profund legată de viitorul Ucrainei”
Parlamentul a adoptat Declarația privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană