R. Moldova devine mai pregătită să facă faţă schimbărilor climatice cu sprijinul Japoniei și PNUD

Agricultorii și autoritățile din Republica Moldova sunt mai bine pregătiți să facă față provocărilor climatice datorită sprijinului Guvernului Japoniei și Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Moldova. Aceasta a fost concluzia principală a atelierului tematic organizat astăzi la Chișinău, care a reunit reprezentanți ai autorităților naționale, experți și parteneri de dezvoltare, transmite MOLDPRES.

Evenimentul a evidențiat progresul realizat în cadrul proiectului „Îmbunătățirea securității umane în Moldova prin reziliența agroalimentară la intensificarea șocurilor externe și climatice”, implementat în perioada 2024–2025 cu sprijin financiar japonez și în colaborare cu Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

În cadrul proiectului, au fost instalate 7 mini-stații meteorologice automate; 14 stații autonome de monitorizare agro-meteorologică; 5 stații hidrologice.

Aceste sisteme moderne permit colectarea automată a datelor, sporind precizia prognozelor și capacitățile de avertizare timpurie pentru fenomene extreme precum secetă, inundații și îngheț.

Mariko Mori, prim-secretară a Ambasadei Japoniei în Republica Moldova, a subliniat importanța cooperării.


„Agricultura Moldovei are un potențial enorm. Colaborarea Japoniei cu Moldova sprijină fermierii să folosească datele climatice pentru a-și maximiza producția și a se adapta schimbărilor climatice”, a declarat Mariko Mori.


La rândul său, Silvia Pana-Carp, specialistă PNUD Moldova, a menționat că sprijinul japonez contribuie la dezvoltarea unui sistem național de servicii climatice, oferind autorităților și fermierilor instrumente moderne pentru luarea deciziilor și reducerea riscurilor.

Proiectul a vizat și consolidarea capacităților autorităților locale de planificare și accesare a finanțării pentru adaptarea la schimbările climatice. Au fost elaborate planuri locale de adaptare și reducere a riscurilor pentru șapte centre raionale: Ungheni, Drochia, Sângerei, Comrat, Hâncești, Leova și Cantemir. Procesul a inclus consultări cu ONG-uri, comunități și grupuri vulnerabile, potrivit PNUD.

Prin aceste măsuri, Republica Moldova devine mai rezilientă la riscurile climatice și mai bine pregătită să facă față intensificării fenomenelor extreme, protejând în special agricultura, care constituie un sector strategic pentru dezvoltarea economică a țării.