Reuniunea de la Chișinău // Mihai Isac: Carta Socială Europeană este adusă din zona juridică în centrul dezbaterilor geopolitice

Reuniunea de la Chișinău dedicată Cartei Sociale Europene depășește cadrul unei simple conferințe tehnice și devine un moment strategic pentru Republica Moldova în context european, explică analistul român Mihai Isac într-un comentariu pentru MOLDPRES. În opinia sa, evenimentul leagă direct drepturile sociale de securitatea democratică, poziționând Chișinăul ca un actor activ în dezbaterile majore ale Europei, mai ales în perioada în care țara deține președinția Comitetului de Miniștri al Consiliul Europei.

Comentariul scoate în evidență și mesajele puternice transmise de liderii europeni, inclusiv de Maia Sandu și Alain Berset, potrivit cărora drepturile sociale sunt esențiale pentru stabilitatea democrației, mai ales în contextul războiului din Ucraina și al provocărilor economice și sociale actuale.

În același timp, Mihai Isac atrage atenția că reuniunea marchează o schimbare importantă: Carta Socială Europeană este adusă din zona juridică în centrul dezbaterilor geopolitice, cu implicații directe pentru viitorul Europei și pentru parcursul european al Republicii Moldova.



Mihai Isac: Miza oficială este triplă, inclusiv consolidarea implementării Cartei Sociale Europene, evaluarea reformei sistemului Cartei și pregătirea unei declarații politice finale. În paralel, la Chișinău au fost programate și unsprezece evenimente tematice despre digitalizare, tineri, incluziunea romilor, guvernanță multilevel, reziliență demografică, Moldova și Ucraina, dar și legătura dintre Carta Socială Europeană și Pilonul european al drepturilor sociale.

Importanța faptului că reuniunea are loc la Chișinău ține de contextul politic. Republica Moldova deține președinția Comitetului de Miniștri în perioada 14 noiembrie 2025-15 mai 2026, iar printre prioritățile declarate se află sprijinul pentru Ucraina, Noul Pact Democratic pentru Europa și combaterea dezinformării. Pe dimensiunea drepturilor omului, Chișinăul a inclus explicit și protejarea și implementarea drepturilor sociale. În plus, MMPS a subliniat că este pentru prima dată când Moldova găzduiește un număr atât de mare de oficiali internaționali din domeniul social, iar reuniunea are și o încărcătură simbolică suplimentară, având în vedere 2026 marchează 30 de ani de la Carta Socială Europeană revizuită.



Drepturile sociale nu mai pot fi tratate ca un capitol secundar al politicilor publice

Mesajul politic central al Maiei Sandu a fost că drepturile sociale nu mai pot fi tratate ca un capitol secundar al politicilor publice, ci ca o condiție de supraviețuire a democrației. Președinta a spus explicit că „drepturile sociale sunt esențiale pentru supraviețuirea democrației” și a insistat că, atunci când oamenii se simt protejați și au oportunități, devin mai puțin vulnerabili la manipulare și mai încrezători în viitor.

Alain Berset a pus aceeași idee într-un cadru european mai larg, și anume faptul că fără drepturi sociale nu există securitate democratică. În discursul de deschidere, secretarul general al Consiliului Europei a legat direct războiul, șocurile economice și creșterea inegalităților de nevoia de a readuce justiția socială în centrul stabilității democratice.

Pe lângă Maia Sandu și Alain Berset, pe agenda de la Chișinău au figurat și alte nume grele ale arhitecturii europene a drepturilor omului, precum Petra Bayr, Marc Cools, Mattias Guyomar, Michael O’Flaherty, Carlo Monticelli și Aoife Nolan. Din intervenții și din mesajele publicate deja reiese că reuniunea a încearcat să unească nivelul politic, cel juridic și cel de politici publice. O’Flaherty și De Schutter au avertizat chiar, într-un apel comun lansat cu ocazia conferinței, că lupta împotriva sărăciei este, în fond, o luptă pentru democrație.

Provocările subliniate în discursuri și în sesiunile tematice sunt foarte concrete, inclusiv costul vieții, sărăcia și excluziunea socială, reculul încrederii în instituții, războiul din Ucraina și efectele deplasărilor forțate, îmbătrânirea populației, schimbările climatice, dar și viitorul muncii sub impactul inteligenței artificiale, muncii pe platforme și al formelor nestandard de angajare. În plus, evenimentele paralele au adus în prim-plan riscurile digitalizării sistemelor sociale, incluziunea romilor, drepturile tinerilor și legătura dintre Carta Socială Europeană și Pilonul european al drepturilor sociale.



Acordul de securitate socială cu Ucraina

În cazul Ucrainei, conferința nu a fost doar un cadru de solidaritate politică, ci și unul de convergență socială. Un eveniment dedicat Republicii Moldova și Ucrainei a pus accent pe servicii sociale comunitare pentru copii, persoane cu dizabilități și persoane afectate de sărăcie sau strămutare, precum și pe alinierea legislației la Carta Socială Europeană și la acquis-ul social european. Ministrul ucrainean Denys Uliutin a vorbit despre nevoia de a construi „reziliență socială”, iar omologul de la Chișinău a insistat pe modernizarea protecției sociale și pe acces egal la servicii pentru cetățeni și refugiați.

În ceea ce privește acordul de securitate socială cu Ucraina, acesta este important pentru portabilitatea pensiilor și a altor prestații. Persoanele care au lucrat în ambele state ar urma să beneficieze de drepturi calculate proporțional, pe baza perioadelor de contribuție și a principiului totalizării.  MMPS a confirmat oficial semnarea amendamentului la memorandumului cu Cehia pentru reforma RESTART, un precedent extrem de util pentru R. Moldova.



Noutatea reuniunii de la Chișinău: mută Carta Socială Europeană din zona unui tratat  în zona marilor dezbateri geopolitice 

Dincolo de evenimentul de moment, noutatea de fond a reuniunii de la Chișinău este că mută Carta Socială Europeană din zona unui tratat perceput mai ales juridic în zona marilor dezbateri geopolitice și democratice ale Europei. Documentele pregătitoare arată că reuniunea trebuie să alimenteze atât reforma sistemului Cartei, cât și un viitor Plan de Acțiune 2026–2030, orientat spre măsuri concrete, cooperare instituțională mai strânsă și angajamente suplimentare din partea statelor participante.

Trebuie să menționăm și încercările elementelor politice pro-ruse de deturnare a evenimentului prin otganizarea de proteste. În timpul protestului, participanții au încălcat legislația și au scandat: „Jos dictatura!” și „Jos genocidul!”.

Printre protestatari s-au aflat Dina Carpinschi, Sergiu Ungureanu și Vitalie Bejenari, dar și oameni politici pro-ruși, cunoscuți în spațiul public prin apariții repetate la acțiuni de protest pro-ruse și prin asocieri cu cercuri apropiate lui Ilan Șor, condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”.


	
VIDEO // Reuniunea Carta Socială Europeană. Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei îndeamnă la consolidare: „Să obținem o adevărată justiție socială și echitate”