Foametea din 1946–1947, fotografii și documente inedite, expuse la Chișinău: „O legătură mai puternică între generații prin mărturii și comemorări”

Muzeul Național de Istorie a Moldovei găzduiește expoziția de fotografii și documente

„Foametea din anii 1946–1947. Istorie și memorie în Găgăuzia”. Proiectul aduce în prim-plan

una dintre cele mai negre perioade ale regimului totalitar-comunist, marcată de suferință și

pierderi umane masive în sudul țării, transmite MOLDPRES.

Expoziția aduce în atenția publicului larg mărturii, fotografii și documente, multe dintre acestea fiind expuse pentru prima dată, selectate din colecțiile Muzeului Național de Istorie, ale muzeului din Avdarma și din Arhivele Naționale.



Cercetătorul științific la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, Ludmila Cojocaru, explică

faptul că, prin această expoziție, se dorește aducerea în fața publicului a unei reprezentări a

culturii memoriei și consolidarea unei legături mai puternice între generații.


„Ne dorim să aducem un demers expozițional raliat la noua paradigmă privind cultura memoriei, care presupune o legătură mai puternică între generații prin dimensiunea mărturiilor. Expoziția prezintă fotografii de propagandă într-o cheie care arată cum a funcționat manipularea, însoțite de imagini din arhivele de familie, în care se reflectă suferința și pierderile de vieți omenești”, a relatat Ludmila Cojocaru pentru MOLDPRES.




În cadrul evenimentului de deschidere a expoziției, istoricul Anatol Țăranu a subliniat întârzierea cu care societatea moldovenească își asumă acest trecut dureros. Potrivit acestuia, deși istoricii au „bătut clopotul” imediat după independență, politicul a ignorat mult timp fenomenul.


„Noi practic acum asistăm la nașterea unei societăți, a unui stat în care există memorie istorică. Istoria este fundamentul unei identități naționale, iar un asemenea stat fără memorie istorică practic este un simulacru, un corp fără suflet”, a declarat Anatol Țăranu.




Reprezentantul Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici, Alexandru Postică, a atras

atenția asupra faptului că, deși cifrele sunt oficiale (peste 200.000 de morți la nivel național),

traumele persistă în mentalul colectiv, împiedicând o organizare mai fermă a urmașilor

victimelor.


„Îmi puneam acum o întrebare: dacă au fost atât de multe victime, de ce urmașii acelor victime nu s-au sincronizat să facă o asociație care să îi reprezinte? Probabil frica încă nu a ieșit din noi”, consideră Alexandru Postică.




Acesta a menționat și necesitatea unei hotărâri de Parlament care să condamne explicit foametea ca formă de represiune, pentru a asigura repunerea deplină în drepturi a celor afectați.

Expoziția a fost organizată la inițiativa Muzeului de Istorie a satului Avdarma, în cooperare cu Muzeul Național de Istorie a Moldovei, și a devenit posibilă grație Programului Național „Acces la cultură 2025”, cu sprijinul Ministerului Culturii al Republicii Moldova, au relatat

reprezentanții Muzeului Național de Istorie a Moldovei pentru MOLDPRES.



Expoziția rămâne deschisă publicului până pe 30 aprilie 2026. Exponatele pot fi văzute în holul Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Autor: Veronica Doni