VIDEO // Gheorghe Hajder: „Împădurirea nu înseamnă doar plantare, ci și pregătirea terenului, alegerea speciilor și îngrijirea lor 3–5 ani”

Împădurirea eficientă presupune pregătirea terenului, selectarea speciilor adecvate și îngrijirea puieților timp de 3–5 ani, pentru a asigura durabilitatea pădurilor și protecția mediului, contribuind astfel la dezvoltarea ecologică și economică a Republicii Moldova, potrivit ministrului Mediului, Gheorghe Hajder, transmite MOLDPRES.


„Înainte de plantare sunt necesare măsuri de alegere a speciilor adaptate tipului de sol și condițiilor climatice; pregătirea corespunzătoare a terenului înainte de plantare, inclusiv lucrări de desfundare și fertilizare acolo unde este necesar; plantarea în perioade optime ale anului, evitând seceta sau înghețurile; asigurarea unei îngrijiri regulate în primii 3–5 ani, inclusiv udarea și protecția împotriva dăunătorilor; monitorizarea continuă a stării plantațiilor pentru a identifica și corecta imediat eventualele probleme”, explică Hajder.




În Republica Moldova, specialiștii în silvicultură recomandă alegerea speciilor de arbori adaptate climatului temperat-continental, solurilor locale și scopului împăduririi (protecție, producție lemnoasă, peisagistică sau biodiversitate). Cele mai indicate specii sunt arbori foioși cum ar fi stejar (Quercus robur, Quercus petraea) – rezistent, cu lemn valoros, adaptat solurilor ușor acide sau neutre; ideal pentru păduri de producție și protecție; frasin (Fraxinus excelsior) – crește bine pe soluri fertile și umede, contribuie la biodiversitate; paltin (Acer platanoides, Acer pseudoplatanus) – rezistent la secetă și soluri diverse, utilizat în parcuri și plantații mixte; salcâm (Robinia pseudoacacia) – se prinde ușor pe terenuri degradate, soluri lutoase, contribuie la fixarea azotului; tei (Tilia cordata) – rezistent, ideal pentru spații urbane și rurale, atrage polenizatori.


„La fel, este vorba de arbori rășinoși: molid (Picea abies) – preferă soluri umede și bine drenate, ideal pentru păduri de protecție și producție de lemn; brad (Abies alba) – rezistent la frig, soluri acide, pentru păduri montane și protecție împotriva eroziunii; pin (Pinus sylvestris) – adaptabil la soluri sărace sau nisipoase, bun pentru împăduriri de protecție și refacerea terenurilor degradate. Din specii complementare este recomandat plopul alb și tremurător (Populus alba, Populus tremula) – rapid crește, ideal pentru refacerea terenurilor degradate și protecție împotriva eroziunii şi cireșul sălbatic sau alți arbori fructiferi sălbatici – cresc biodiversitatea și susțin fauna locală”, explică experţii silvici.


Specialiștii recomandă plantarea mixurilor de specii, combinând arbori foioși și rășinoși, pentru a crește rezistența pădurilor la secetă, dăunători și schimbări climatice, dar și pentru a asigura un echilibru ecologic durabil.

Ministerul Mediului a anunțat că terenurile împădurite în cadrul campaniei de toamnă 2024 vor fi monitorizate și completate cu puieți în zonele unde rata de prindere a acestora este scăzută.

Analiza arată diferențe între parcelele plantate, determinate de calitatea solului și condițiile meteorologice din perioada respectivă. În unele locații, rata de prindere depășește 90%, în timp ce în terenurile degradate sau afectate de secetă aceasta scade semnificativ.


„La Rîșcova, Criuleni, unde în martie 2024 a fost plantată o pădure de 5 hectare pe teren degradat, rata de prindere a fost de 81%, datorită condițiilor climatice favorabile, iar la  Mălăiești, unde s-au plantat stejar roșu, paltin, frasin și salcâm, rata de prindere este de aproximativ 30–35%. La nivel național, rata medie de prindere a puieților este de aproximativ 70%, considerată foarte bună în contextul solurilor lutoase, degradate sau accidentate puse la dispoziție de autoritățile locale”, indică autoritatea de mediu.


Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor 2023–2032, inițiat de președintele Maia Sandu, prevede extinderea suprafețelor împădurite cu circa 150.000 hectare în următorii ani, prin reabilitarea terenurilor degradate, împădurirea terenurilor noi și, în premieră, plantarea pe terenuri private.

Până în prezent, autoritățile publice locale au identificat peste 28.000 de hectare pentru reîmpădurire, demonstrând o colaborare activă cu Guvernul.