VIDEO // Ziua Muncii 2026 sub semnul reformelor în Moldova: strategii pentru salarii competitive, servicii de angajare digitalizate și protecție sporită împotriva discriminării

În contextul Zilei Internaționale a Muncii, politicile publice din Republica Moldova conturează o imagine complexă a pieței muncii: pe de o parte, se înregistrează progrese vizibile în ocupare și salarizare, iar pe de altă parte persistă dezechilibre structurale, inclusiv migrația și participarea redusă la muncă, transmite MOLDPRES.

Politici publice: modernizarea pieței muncii

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a orientat în ultimii ani politicile către creșterea ocupării, protecția socială și adaptarea forței de muncă la cerințele economiei moderne. Obiectivul major pentru 2026 este integrarea a 25.000 de persoane în câmpul muncii, iar rezultatele din primele luni – peste 5.000 de angajări – indică un început consistent.



Tendința pozitivă este confirmată și de datele din 2025, când peste 20.000 de persoane au fost încadrate în muncă, în creștere cu aproximativ 20% față de anul precedent. Aceste evoluții sugerează o eficientizare a mecanismelor de ocupare și o consolidare treptată a pieței muncii.

Investiții și instrumente de sprijin

Un element central al reformelor îl reprezintă creșterea finanțării. Bugetul pentru măsuri active de ocupare a ajuns la circa 196 milioane de lei, fiind majorat de șase ori. Fondurile sunt direcționate către subvenții pentru angajatori, programe de formare și recalificare, stimularea mobilității forței de muncă și alte forme de sprijin pentru integrarea profesională.

Aceste instrumente sunt concepute pentru a reduce șomajul, dar mai ales pentru a corecta nepotrivirile dintre competențele disponibile și cerințele angajatorilor.

Reforme strategice și digitalizare

Programul național pentru ocuparea forței de muncă 2022–2026 stabilește direcții clare: creșterea ratei de ocupare, incluziunea grupurilor vulnerabile, reducerea discriminării și digitalizarea serviciilor. În paralel, autoritățile pregătesc un nou program pentru perioada 2027–2030, orientat spre o piață a muncii competitivă și aliniată standardelor europene.

Prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cetățenii au acces la servicii gratuite precum consiliere profesională, orientare în carieră, mediere și programe de formare. Digitalizarea acestor servicii este o prioritate, urmând să faciliteze accesul rapid și eficient pentru beneficiari.

Infrastructură și incluziune socială

Politicile actuale includ modernizarea subdiviziunilor teritoriale, adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități și sprijinirea antreprenoriatului în rândul șomerilor. De asemenea, dezvoltarea sistemelor informatice contribuie la o gestionare mai eficientă a pieței muncii.

Date statistice: realitatea pieței muncii

Potrivit Biroul Național de Statistică, în 2025 populația ocupată a fost de aproximativ 774 mii persoane, iar forța totală de muncă de circa 830,9 mii. Rata de ocupare pentru populația de 15 ani și peste se situează între 40 și 43%, ceea ce indică o participare relativ redusă.

Rata șomajului, de aproximativ 3,8%, este scăzută la nivel statistic, dar acest indicator este influențat de migrație și de numărul mare de persoane inactive economic. Există, de asemenea, diferențe semnificative între categorii:


	
participarea la piața muncii este mai mare în mediul urban decât în rural;
	
bărbații sunt mai activi economic decât femeile;
	
persoanele cu dizabilități au o rată de ocupare foarte redusă, de aproximativ 14,6%.


În plus, evoluțiile recente indică o scădere a forței de muncă și a numărului locurilor vacante, semn al sensibilității pieței la schimbările economice și demografice.

Salarii: creșteri, dar și discrepanțe

Salariul mediu brut a depășit 15.000 lei în 2025, ajungând la circa 16.355 lei în trimestrul IV, cu o creștere de aproximativ 10% față de anul anterior. Pentru 2026, estimările indică un nivel de aproximativ 17.400 lei.

Salariul minim stabilit este de 6.300 lei, reprezentând pragul garantat de stat.

Diferențele între sectoare rămân însă evidente:


	
sectorul privat oferă, în medie, salarii mai mari decât cel bugetar;
	
domenii precum IT, finanțe sau energie sunt cele mai bine plătite;
	
agricultura, ospitalitatea și cultura se situează la polul opus.


Aceste discrepanțe reflectă structura economiei și nivelul diferit de calificare cerut în diverse domenii.

Provocări structurale

În pofida progreselor, piața muncii din Republica Moldova se confruntă cu probleme persistente:


	
migrația forței de muncă;
	
deficitul de personal calificat;
	
necorelarea cererii cu oferta de muncă;
	
participarea redusă la activitatea economică.


Aceste aspecte limitează potențialul de creștere și impun ajustări continue ale politicilor publice.

Datele și politicile analizate arată că piața muncii din Republica Moldova se află într-un proces de transformare. Investițiile crescute, programele de ocupare și digitalizarea serviciilor indică o direcție clară de modernizare.

Totuși, realitatea evidențiată de statistici confirmă că progresul este inegal: ocuparea rămâne relativ redusă, iar diferențele sociale și economice persistă.

Astfel, Ziua Internațională a Muncii devine nu doar un moment simbolic, ci și un reper pentru evaluarea eforturilor statului și pentru definirea priorităților viitoare: crearea de locuri de muncă sustenabile, creșterea participării la muncă și reducerea inegalităților.