La AȘM a fost marcată cea de-a 165-a aniversare a Unirii Principatelor Române

Chişinău, 24 ian. /MOLDPRES/. La Academia de Științe a Moldovei a avut loc astăzi un eveniment cu genericul ”Uniți prin istorie: la 24 ianuarie consemnăm 165 de ani de la Unirea Principatelor Române”, care are o semnificație majoră în formarea statului naţional unitar român. Evenimentul a fost organizat de către Academia de Științe a Moldovei și Academia Română și moderat de către membru corespondent al AȘM Ion Hadârcă, vicepreședinte al AȘM, informează MOLDPRES.

În mesajul său de salut, președintele Academiei de Științe a Moldovei, acad. Ion Tighineanu, a menționat că este simbolic că această manifestare științifică face parte din acțiunile comune ale celor două academii – Academia de Științe a Moldovei și Academia Română, care au identificat mai multe oportunități pentru a fortifica colaborarea științifică, inclusiv în domeniul istoriei românilor.

„Problema românească a depăşit cadrul strict al cabinetelor marilor puteri, intrând în conştiinţa publică europeană, o serie de personalităţi ale vieţii publice şi ştiinţifice publicând în presa epocii articole favorabile românilor”, explică m. c. Ioan Bolovan în scrierile sale, iar m. c. Gheorghe Cojocaru menționează că „lecțiile Micii Uniri sunt un exemplu de servire a interesului național, ilustrând importanța compromisului în politică... Aceste lecții ale trecutului au o valoare în sine, iar însușirea lor depinde de cei care au anumite responsabilități în viața publică”.

”Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza și realizarea Unirii se datorează consecvenței personalităților vizionare și forțelor politice din ambele Principate, precum și circumstanțelor prielnice create pe plan intern și extern la acea vreme. Anume alegerea în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, a comandantului armatei, colonelului Alexandru Ioan Cuza ca Domn al Moldovei, urmată de alegerea în unanimitate, în noaptea din 23 spre 24 ianuarie 1859, și Domn al Țării Românești, a deschis calea spre formarea unui stat unitar. Numele marilor unioniști din acele timpuri – Mihail Kogălniceanu, I. C. Brătianu, Alexandru I. Cuza, Vasile Alecsandri, Costache Negri – au intrat temeinic în istorie, opera lor unificatoare, precum și cea politică, diplomatică, literară devenind parte a moștenirii noastre, pentru care le suntem profund recunoscători”, a subliniat președintele AȘM.

În context, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, a afirmat că Alexandru Ioan Cuza și-a început domnia în 1859, cu 165 de ani în urmă, și cele mai importante reforme ale sale le-a făcut în 1864, adică cu 160 de ani în urmă. ”Fie și numai pentru aceste aniversări ar fi bine să ne îndreptăm gândul spre domnul Unirii, fiindcă faptele sale au străbătut timpuri, principele devenind pentru mulți români un model, o o personalitate situate între antecesorii de marcă, ba unii chiar l-au numit părinte al patriei, felul în care americanii numeau fondatorii lor de la finele secolului al XVIII-lea, în frunte cu George Washington.

”Alexandru Ioan Cuza a fost în primul rând un unificator, pentru că a obținut în chip nesperat recunoașterea dublei sale alegeri și recunoașterea Unirii și a României de către marile puteri. Anul 1859 a fost numai un început. În al doilea rând, Cuza a fost și un organizator, pentru că a desăvârșit Unirea, creând toate instituțiile naționale unice, de la armată până la administrație. În al treilea rând, a fost un modernizator de stat, deoarece punând în practică majoritatea punctelor, cererilor Revoluției române de la 1848-1849, el a realizat marile reforme de la cea agrară până la cea școlară, și de la secularizarea averilor mănăstirești până la organizarea administrativ teritorială. Toate au însemnat modernizarea statului. A fost și un constructor la propriu, pentru că a ridicat edificii unice, de la drumuri bune până la poduri durabile. A fost  și un mecenat și un ctitor de așezăminte culturale, precum primele două universități moderne românești, la Iași și la București, ca și primele burse de stat, date studioșilor eminenți, sau precum Casa de Economii și Consemnațiuni (CEC-ul). A fost un protector al românilor din provinciile românești aflate sub stăpâniri străine”, a remarcat președintele Academiei Române.

În continuare, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, m. c. Ioan Bolovan a susținut prelegerea „Domnitorul Cuza și Unirea de la 1859 în viziunea istoricului Alexandru Lapedatu”, iar m. c. al Academiei de Științe a Moldovei Gheorghe Cojocaru, directorul Institutului de Istorie al Universității de Stat din Moldova - prelegerea „Marile Puteri și Mica Unire (context internațional și semnificație istorică)”.

Manifestarea s-a încheiat cu un recital muzical, susținut de  tânărul violonist Mihai Mangâr, acompaniat la pian de Vera Stolearciuc.

Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza poporul român a înfăptuit el, mai întâi, unirea personală (1859) și apoi unirea completă (1864). La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor în Moldova. La 24 ianuarie în același an, Cuza a fost ales ca domnitor în Țara Românească.