A apărut o carte a regretatei scriitoare Valentina Tăzlăuanu
Chişinău, 13 dec. /MOLDPRES/. O carte de publicistică intitulată ”Schimbarea la față a culturii” a regretatei scriitoare Valentina Tăzlăuanu, critic de teatru și cinema, eseist, Maestru în Artă, ex-viceministru al Culturii, a apărut la o editură din Chișinău, informează MOLDPRES.
Solicitat de MOLDPRES, prozatorul și eseistul Marcel Gherman, fiul regretatei scriitoare, a menționat că volumul are 224 de pagini, a apărut într-un tiraj de 500 de exemplare și însumează interviuri cu nume marcante ale literaturii și artei basarabene, precum acad. Mihai Cimpoi, Ion Ungureanu, Arcadie Suceveanu, Aureliu Busuioc, Vladimir Beșleagă, Serafim Saka, dar și personalități de prim rang din România, precum Alex Ștefănescu, Dan C. Mihăilescu, Sorin Alexandrescu ș.a. ”Aceste interviuri constituie de fapt o mărturie a întregii vieți culturale a Republicii Moldova de după 1990 și un material de o extremă importanță pentru cercetătorii și istoricii literari de mâine”, a precizat Marcel Gherman.
Potrivit editorilor, Valentina Tăzlăuanu a fost unul dintre cei mai profesioniști și mai activi jurnaliști culturali și eseiști din Republica Moldova, cu o experiență de 50 de ani de muncă în domeniu, începută încă de la sfârșitul anilor 60. ”A fost considerată drept cel mai bun critic de teatru din țara noastră și o personalitate de o cultură literară și lingvistică remarcabilă”, se menționează în nota editorială a cărții.
Valentina Tăzlăuanu s-a născut în 1950 în satul Druţa, raionul Râşcani. În 1971 a absolvit Facultatea de Filologie, secția Jurnalistică, a Universității de Stat din Moldova. Și-a început cariera profesională în calitate de redactor la Radioul Național (1971-1973). A activat în calitate de redactor la Comitetul de Stat pentru Edituri, șef al secției „Artă" la săptămânalul „Literatura şi arta" (1977-1990), redactor-şef al revistei „Sud-Est", viceministru al Culturii (1997-2000). În 1990, a fondat revista trimestrială de cultură, artă și civilizație ”Sud-Est”. Din anul 2004, publicația apare într-o formulă nouă și se numește ”Sud-Est cultural”.
În 1991, a debutat editorial cu volumul de eseuri, cronici, sinteze literar-teatrale și culturale ”Măsura de prezență”, după care semnează și alte volume de eseuri: ”Discursuri paralele” (2005), ”Lumea după Hamlet” (2011), ”Ceea ce rămâne” (2015) ș.a. A semnat prefețe, articole pentru câteva antologii de dramaturgie (”Patru texte, patru autori”, 2000, ”Teatru”, 2004) și a realizat câteva traduceri.
Valentina Tăzlăuanu a fost distinsă cu medalia ”Mihai Eminescu” (2000), cu premiul Uniunii Teatrale din Moldova pentru critică literară (2009), cu titlul onorific ”Maestru în Artă” (2009), cu premiul Ministerului Culturii ”Constantin Stere” în domeniul literaturii, pentru volumul de eseuri ”Ceea ce rămâne” (2016). S-a stins din viață la 3 iunie 2020 și a fost înmormântată la Cimitirul Central Ortodox de pe strada Armenească din Chișinău.
Închisoare și amenzi de până la 125.000 de lei pentru comercializarea tezelor. MEC propune modificarea legislației
Cronica ARHIVELOR // Dumitru Matcovschi, poetul care a devenit un simbol al renașterii naționale
FOTO // Romanul „Costul vieților noastre”, de Liuba Rusnac, lansat la Ambasada Republicii Moldova de la Viena
Protejarea patrimoniului cultural mobil, discutată la lansarea celei de-a III-a ediții a programului de microcalificare
FOTO // Săptămâna Limbii Italiene în Lume s-a deschis la Chișinău. Ambasadorul Italiei: „Între noi există o legătură bazată pe sensibilitate culturală”
FOTO // Spectacolul „Richard al III-lea” de la Chișinău, pe scena Festivalului Dimitria din Salonic
Poziția Republicii Moldova în negocierile cu UE privind cultura și patrimoniul, supusă consultărilor publice
Săptămâna Limbii Italiene începe la Chișinău
FOTO // Teatrul bulgar „Smeshen Petak” și Școala de Arte din Taraclia, vizitate de ministrul Culturii
Cronica ARHIVELOR // Glebus Sainciuc, artistul care a transformat măștile în artă
FOTO // Regina Maria și legătura sa cu Basarabia, reflectate într-un volum semnat de Iulian Rusanovschi
FOTO // Teatrul „Alexie Mateevici” a prezentat spectacolul „Jubileul” pentru diaspora din Torino și Milano
FOTO // Meșterii populari, celebrați la Forumul Patrimoniului Cultural Imaterial
Compozitorul și profesorul universitar Pavel Anton a trecut în neființă
Un bărbat de 75 de ani a murit în urma unui accident rutier produs la Băneștii Noi
Executivul susține proiectul privind consolidarea independenței procesuale a procurorilor, cu unele recomandări
Perspectivele economice și prioritățile de politici fiscal-bugetare, discutate de Premierul Vasile Tofan și echipa FMI
Carabinierii moldoveni au participat la competiția internațională de tragere „BORAN VIII”, din Turcia
Teatrul Național „Mihai Eminescu”, aplauze în Grecia. Petru Hadârcă: „Am lăsat o amprentă bună și o sete de a reveni”
VIDEO // Trei tineri, reținuți într-un dosar de escrocherie online. Circa 32 000 de dolari SUA, ridicați în urma perchezițiilor
VIDEO // Consultații medicale la distanță pentru locuitorii din sate. Ministerul Sănătății lansează un proiect-pilot
Parlamentul se întrunește în ședință plenară joi, 29 octombrie. Pe agendă se află 13 proiecte de lege, dintre care patru cu sigla UE
Maia Sandu a transmis condoleanțe familiilor victimelor accidentului feroviar din provincia Toledo: „R. Moldova este alături de poporul spaniol”
MAE transmite condoleanțe familiilor victimelor accidentului feroviar din Spania
Bilanţul coliziunii trenurilor de mare viteză din Spania creşte la 64 de morţi şi 179 de răniţi
Guvernul aprobă noi reglementări pentru schimbul de date ADN. Măsura va facilita investigarea infracțiunilor transfrontaliere
Cine este Artiom Cociu, candidatul propus pentru conducerea interimară a AGE: „Problemele trebuie identificate urgent, iar soluțiile aplicate rapid, astfel încât cetățenii să aibă încredere în guvernarea digitală”
FOTO // Zece arbori, tăiați ilegal în municipiul Bălți, cu un prejudiciu estimat la 113.400 de lei
Numărul trombolizelor a crescut de peste trei ori în Republica Moldova, anunță Ministerul Sănătății
Operatorii care exploatează resurse minerale vor trebui să garanteze financiar refacerea mediului