ro

 

Cultură
04 Mai, 2026 / 12:08
/ 16 Noiembrie, 2021

Cântăreața Maria Iliuț a înregistrat un CD de muzică folclorică

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 16 nov. /MOLDPRES/. Cunoscuta cântăreață Maria Iliuț, Artistă a Poporului, supranumită privighetoarea Bucovinei, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric ”Crenguța de iederă” de la Universitatea de Stat din Moldova, a înregistrat în ultima perioadă un CD de muzică folclorică intitulat ”Mândru mi-i portul și jocul”, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Maria Iliuț a menționat că CD-ul cuprinde 20 de cântece interpretate de ea și ansamblul sus-numit”. ”Am înregistrat cântece de joc, de viață, umoristice, satirice, care nu sunt înregistrate de alți interpreți, dar ele există în popor. Este vorba de piesele ”De ai bărbat băutor” (satiric), ”Cât am fost nevastă bună”, ”Tot mi-o zis mămica me”, acesta din urmă fiind interpretat în duet cu Nicolae Gribincea. Cu Ansamblul ”Crenguța de iederă” am înregistrat cântecele ”Nu gândi, bade, că-mi placi”, ”Busuioc de la icoane”, ”Am venit cu drag la voi”, ”Bată-vă, neveste, bată!”, ”Cât am fost la mama fată”, ”Pădurice de stejar”, ”Eu mă duc, mamă, de-acasă”, cântece de pahar (”Asta-i seară, seară, seară”), un cântec cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai – ”Are mama patru frați” ș.a.”, a precizat cunoscuta interpretă.

În perioada pandemiei, Maria Iliuț împreună cu Ansamblul etnofolcloric ”Crenguța de iederă” a avut concerte în sud și în nord, în centru, adică, în întreaga țară, la Cluj, România, la Cernăuți, Ucraina și în alte localități. Au cântat la sărbătorile noastre naționale. Recent, ea a realizat un videoclip la un cântec de recrut – ”Pe marginea păduricii”, și un videoclip cu cântece despre tradiții și obiceiuri. ”Vrem să nu ne oprim aici. Intenționăm să înregistrăm și alte cântece, să venim cu ceva nou.

Pe de altă parte, marea ei bucurie sunt cele două nepoțele: Maria în vârstă de 9 ani și Maria-Magdalena, pe care le iubește foarte mult, a mai spus conducătoarea Ansamblului etnofolcloric ”Crenguța de iederă”.

Maria Iliuț s-a născut la 23 februarie 1955 în satul Crasna, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina. În 1978-1984 și-a făcut studiile la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Începând cu anul 1983 este solistă în Ansamblul etnofolcloric „Tălăncuța”, formațiile „Ștefan Vodă” și „Busuioc moldovenesc”. A condus studioul folcloric de la Palatul de Creație al Copiilor din Chișinău. În prezent este lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universității de Stat din Moldova, unde conduce Ansamblul etnofolcloric „Crenguța de iederă”, pe care l-a întemeiat și care deține titlul de Colectiv-model din R. Moldova.

A colaborat cu orchestrele de muzică populară ”Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor”, „Joc”, ”Căruța”, Orchestra Fraților Advahov, cu Mihai Amihalachioaie, Gheorghe Banariuc, Petre Neamțu, Gheorghe Șevcișin, Nelu Laiu și alți muzicieni. A înregistrat mai multe cântece populare la Radio Moldova, precum „Bătuta ca la Crasna”, ”Sus la munte la munșel”, ”Iertăciune”, ”Mamă, câte fete ai”, „Bătrâneasca”, „Busuioace nu te-i coace”, „Cântă, cuce, că ți-i bine”, ”Pierderea ciobănașului”, ”Bucovină, ce-ai pățât...”, ”Zice lumea că nu-s bună”, ”Huțulca”, ”Crenguță verde de brad”, „Sus pe munte cade bruma”, „Doamne, doamne, greu e dorul”, „Bucovină, plai cu flori”, „Cât am fost la mama me” ș.a. Este laureată a Festivalului-concurs internațional al cântăreților români de pretutindeni de la Drobeta-Turnu-Severin, 1989, a Concursului „Cântați cu noi” de la Chișinău, 1989, a Festivalului folcloric național „Șezătoarea” de la Fălticeni, 1992, și a Festivalului-concurs al cântecului păstoresc „Miorița” de la Târgoviște, 1996. A întreprins mai multe turnee în Cipru, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Turcia și în alte țări.

Maria Iliuț a fost distinsă cu Diploma de Excelență a Consulatului General al României la Cernăuți, cu premiul ”Inima de aur” pentru promovarea folclorului autentic (2007), Premiul ”Potcoava de aur” pentru creativitate, măiestrie profesională și prezență constantă în topul melodiilor populare (2010), cu Premiul ”Isidor Burdin” al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, pentru promovarea valorilor culturale naționale prin intermediul festivalurilor naționale și internaționale (2019). Este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova și a Societății Culturale București-Chișinău. În 2020 i s-a conferit titlul onorific ”Artistă a Poporului”. 


 
Ultimele Știri
/ 15 Aprilie, 2026

LIVE, VIDEO // Republica Moldova în doliu: Gheorghe Urschi, condus pe ultimul drum cu onoruri de stat

/ 15 Aprilie, 2026

Miting de doliu şi ultimul omagiu pe scenă pentru Gheorghe Urschi, maestrul care a unit o țară prin râs

/ 14 Aprilie, 2026

GALERIE FOTO // Festivalul de cântec pascal „Hristos a Înviat”, în obiectivul MOLDPRES

/ 14 Aprilie, 2026

Finanțare de până la 300 de mii de lei pentru proiecte locale de dezvoltare culturală. Concursul, lansat de autorități

/ 14 Aprilie, 2026

Programul funeraliilor Artistului Poporului Gheorghe Urschi a fost făcut public de autorități

/ 13 Aprilie, 2026

„A lăsat în urmă o tăcere grea și un gol imens”: omagiul ministrului Cristian Jardan pentru „Regele umorului”

/ 13 Aprilie, 2026

In memoriam Gheorghe Urschi (1948–2026) // Republica Moldova își ia rămas-bun de la „Regele umorului”, care „a marcat generații prin inteligența, finețea și autenticitatea umorului său”

/ 10 Aprilie, 2026

Încă nouă personalități din domeniul culturii vor primi indemnizații de merit

/ 10 Aprilie, 2026

Instituții publice și organizații neguvernamentale pot depune proiecte pentru finanțare prin Fondul Internațional pentru Diversitate Culturală, gestionat de UNESCO

/ 10 Aprilie, 2026

Ministerul Culturii consideră inoportună desfășurarea a trei evenimente cu participarea unor artiști străini

/ 10 Aprilie, 2026

Expoziția „Simboluri Pascale în arta românească”, deschisă la Biblioteca Națională

/ 10 Aprilie, 2026

FOTO // Peste 30 de picturi pascale, expuse în Legislativ

/ 09 Aprilie, 2026

Obiecte vintage și povești uitate, adunate de Ion Panfil: „Sunt, de fapt, un colecționar de relații frumoase cu oamenii”

/ 09 Aprilie, 2026

FOTO // Tradiții și obiceiuri de Joia Mare. Gospodinele coc pasca și cozonacul