ro

 

Cultură
20 August, 2026 / 13:35
/ 16 Noiembrie, 2021

Cântăreața Maria Iliuț a înregistrat un CD de muzică folclorică

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 16 nov. /MOLDPRES/. Cunoscuta cântăreață Maria Iliuț, Artistă a Poporului, supranumită privighetoarea Bucovinei, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric ”Crenguța de iederă” de la Universitatea de Stat din Moldova, a înregistrat în ultima perioadă un CD de muzică folclorică intitulat ”Mândru mi-i portul și jocul”, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Maria Iliuț a menționat că CD-ul cuprinde 20 de cântece interpretate de ea și ansamblul sus-numit”. ”Am înregistrat cântece de joc, de viață, umoristice, satirice, care nu sunt înregistrate de alți interpreți, dar ele există în popor. Este vorba de piesele ”De ai bărbat băutor” (satiric), ”Cât am fost nevastă bună”, ”Tot mi-o zis mămica me”, acesta din urmă fiind interpretat în duet cu Nicolae Gribincea. Cu Ansamblul ”Crenguța de iederă” am înregistrat cântecele ”Nu gândi, bade, că-mi placi”, ”Busuioc de la icoane”, ”Am venit cu drag la voi”, ”Bată-vă, neveste, bată!”, ”Cât am fost la mama fată”, ”Pădurice de stejar”, ”Eu mă duc, mamă, de-acasă”, cântece de pahar (”Asta-i seară, seară, seară”), un cântec cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai – ”Are mama patru frați” ș.a.”, a precizat cunoscuta interpretă.

În perioada pandemiei, Maria Iliuț împreună cu Ansamblul etnofolcloric ”Crenguța de iederă” a avut concerte în sud și în nord, în centru, adică, în întreaga țară, la Cluj, România, la Cernăuți, Ucraina și în alte localități. Au cântat la sărbătorile noastre naționale. Recent, ea a realizat un videoclip la un cântec de recrut – ”Pe marginea păduricii”, și un videoclip cu cântece despre tradiții și obiceiuri. ”Vrem să nu ne oprim aici. Intenționăm să înregistrăm și alte cântece, să venim cu ceva nou.

Pe de altă parte, marea ei bucurie sunt cele două nepoțele: Maria în vârstă de 9 ani și Maria-Magdalena, pe care le iubește foarte mult, a mai spus conducătoarea Ansamblului etnofolcloric ”Crenguța de iederă”.

Maria Iliuț s-a născut la 23 februarie 1955 în satul Crasna, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina. În 1978-1984 și-a făcut studiile la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Începând cu anul 1983 este solistă în Ansamblul etnofolcloric „Tălăncuța”, formațiile „Ștefan Vodă” și „Busuioc moldovenesc”. A condus studioul folcloric de la Palatul de Creație al Copiilor din Chișinău. În prezent este lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universității de Stat din Moldova, unde conduce Ansamblul etnofolcloric „Crenguța de iederă”, pe care l-a întemeiat și care deține titlul de Colectiv-model din R. Moldova.

A colaborat cu orchestrele de muzică populară ”Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor”, „Joc”, ”Căruța”, Orchestra Fraților Advahov, cu Mihai Amihalachioaie, Gheorghe Banariuc, Petre Neamțu, Gheorghe Șevcișin, Nelu Laiu și alți muzicieni. A înregistrat mai multe cântece populare la Radio Moldova, precum „Bătuta ca la Crasna”, ”Sus la munte la munșel”, ”Iertăciune”, ”Mamă, câte fete ai”, „Bătrâneasca”, „Busuioace nu te-i coace”, „Cântă, cuce, că ți-i bine”, ”Pierderea ciobănașului”, ”Bucovină, ce-ai pățât...”, ”Zice lumea că nu-s bună”, ”Huțulca”, ”Crenguță verde de brad”, „Sus pe munte cade bruma”, „Doamne, doamne, greu e dorul”, „Bucovină, plai cu flori”, „Cât am fost la mama me” ș.a. Este laureată a Festivalului-concurs internațional al cântăreților români de pretutindeni de la Drobeta-Turnu-Severin, 1989, a Concursului „Cântați cu noi” de la Chișinău, 1989, a Festivalului folcloric național „Șezătoarea” de la Fălticeni, 1992, și a Festivalului-concurs al cântecului păstoresc „Miorița” de la Târgoviște, 1996. A întreprins mai multe turnee în Cipru, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Turcia și în alte țări.

Maria Iliuț a fost distinsă cu Diploma de Excelență a Consulatului General al României la Cernăuți, cu premiul ”Inima de aur” pentru promovarea folclorului autentic (2007), Premiul ”Potcoava de aur” pentru creativitate, măiestrie profesională și prezență constantă în topul melodiilor populare (2010), cu Premiul ”Isidor Burdin” al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, pentru promovarea valorilor culturale naționale prin intermediul festivalurilor naționale și internaționale (2019). Este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova și a Societății Culturale București-Chișinău. În 2020 i s-a conferit titlul onorific ”Artistă a Poporului”. 


 
Ultimele Știri
/ 09 August, 2026

Forumul Diasporei // Ministrul Culturii a prezintat oportunitățile de finanțare pentru proiecte culturale și mobilitatea artiștilor

/ 09 August, 2026

Orașele din Republica Moldova se pot înscrie în cursa pentru titlul de „Capitală Europeană a Culturii 2033”

/ 08 August, 2026

Zilele Diasporei // „Autori basarabeni în lume”, expoziție de carte la Biblioteca Națională

/ 08 August, 2026

Forumul Diasporei // „Cele șapte minuni ale Moldovei” – proiectul care își propune să apropie copiii din diaspora de țara de origine

/ 06 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vladimir Herța - primul primar al Chișinăului după Unirea Basarabiei cu România

/ 05 August, 2026

Festivalul Lupilor revine la Orheiul Vechi cu trei zile de concerte și activități culturale

/ 05 August, 2026

Zilele Diasporei // Experiențe de viață și amintiri, reunite în volumul „Lumea în care am trăit” semnat de Iurie Cojocaru

/ 04 August, 2026

Zilele Diasporei // Din Franța, înapoi acasă prin carte: Dina Vrâncean a lansat volumul „O vacanță la Lipnic”

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Maria Bieșu, vocea care a dus faima operei din Republica Moldova pe marile scene ale lumii

/ 03 August, 2026

GALERIE FOTO // Zilele Diasporei: povești, cărți și artă, care păstrează legătura cu Republica Moldova

/ 03 August, 2026

Zilele Diasporei s-au deschis cu lansări de carte și o expoziție de pictură: arta și cultura îi reunesc pe moldoveni acasă

/ 03 August, 2026

Cronica ARHIVELOR // Pantelimon Halippa - unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai generației Unirii Basarabiei cu România din 27 martie 1918

/ 02 August, 2026

Scriitori și artiști din diaspora se reunesc în august la Biblioteca Națională în cadrul Zilelor Diasporei 2026

/ 01 August, 2026

Expoziția „Arheologia urbană și memoria ascunsă a Chișinăului”, deschisă pentru vizitatori la Muzeul Național de Istorie a Moldovei