ro

 

Cultură
22 Iulie, 2026 / 05:25
/ 16 Noiembrie, 2021

Cântăreața Maria Iliuț a înregistrat un CD de muzică folclorică

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 16 nov. /MOLDPRES/. Cunoscuta cântăreață Maria Iliuț, Artistă a Poporului, supranumită privighetoarea Bucovinei, conducătoarea Ansamblului etnofolcloric ”Crenguța de iederă” de la Universitatea de Stat din Moldova, a înregistrat în ultima perioadă un CD de muzică folclorică intitulat ”Mândru mi-i portul și jocul”, relatează MOLDPRES.

Solicitată de agenție, Maria Iliuț a menționat că CD-ul cuprinde 20 de cântece interpretate de ea și ansamblul sus-numit”. ”Am înregistrat cântece de joc, de viață, umoristice, satirice, care nu sunt înregistrate de alți interpreți, dar ele există în popor. Este vorba de piesele ”De ai bărbat băutor” (satiric), ”Cât am fost nevastă bună”, ”Tot mi-o zis mămica me”, acesta din urmă fiind interpretat în duet cu Nicolae Gribincea. Cu Ansamblul ”Crenguța de iederă” am înregistrat cântecele ”Nu gândi, bade, că-mi placi”, ”Busuioc de la icoane”, ”Am venit cu drag la voi”, ”Bată-vă, neveste, bată!”, ”Cât am fost la mama fată”, ”Pădurice de stejar”, ”Eu mă duc, mamă, de-acasă”, cântece de pahar (”Asta-i seară, seară, seară”), un cântec cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea Regelui Mihai – ”Are mama patru frați” ș.a.”, a precizat cunoscuta interpretă.

În perioada pandemiei, Maria Iliuț împreună cu Ansamblul etnofolcloric ”Crenguța de iederă” a avut concerte în sud și în nord, în centru, adică, în întreaga țară, la Cluj, România, la Cernăuți, Ucraina și în alte localități. Au cântat la sărbătorile noastre naționale. Recent, ea a realizat un videoclip la un cântec de recrut – ”Pe marginea păduricii”, și un videoclip cu cântece despre tradiții și obiceiuri. ”Vrem să nu ne oprim aici. Intenționăm să înregistrăm și alte cântece, să venim cu ceva nou.

Pe de altă parte, marea ei bucurie sunt cele două nepoțele: Maria în vârstă de 9 ani și Maria-Magdalena, pe care le iubește foarte mult, a mai spus conducătoarea Ansamblului etnofolcloric ”Crenguța de iederă”.

Maria Iliuț s-a născut la 23 februarie 1955 în satul Crasna, raionul Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina. În 1978-1984 și-a făcut studiile la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău. Începând cu anul 1983 este solistă în Ansamblul etnofolcloric „Tălăncuța”, formațiile „Ștefan Vodă” și „Busuioc moldovenesc”. A condus studioul folcloric de la Palatul de Creație al Copiilor din Chișinău. În prezent este lector superior la Facultatea de Arte Frumoase a Universității de Stat din Moldova, unde conduce Ansamblul etnofolcloric „Crenguța de iederă”, pe care l-a întemeiat și care deține titlul de Colectiv-model din R. Moldova.

A colaborat cu orchestrele de muzică populară ”Lăutarii”, „Mugurel”, „Folclor”, „Joc”, ”Căruța”, Orchestra Fraților Advahov, cu Mihai Amihalachioaie, Gheorghe Banariuc, Petre Neamțu, Gheorghe Șevcișin, Nelu Laiu și alți muzicieni. A înregistrat mai multe cântece populare la Radio Moldova, precum „Bătuta ca la Crasna”, ”Sus la munte la munșel”, ”Iertăciune”, ”Mamă, câte fete ai”, „Bătrâneasca”, „Busuioace nu te-i coace”, „Cântă, cuce, că ți-i bine”, ”Pierderea ciobănașului”, ”Bucovină, ce-ai pățât...”, ”Zice lumea că nu-s bună”, ”Huțulca”, ”Crenguță verde de brad”, „Sus pe munte cade bruma”, „Doamne, doamne, greu e dorul”, „Bucovină, plai cu flori”, „Cât am fost la mama me” ș.a. Este laureată a Festivalului-concurs internațional al cântăreților români de pretutindeni de la Drobeta-Turnu-Severin, 1989, a Concursului „Cântați cu noi” de la Chișinău, 1989, a Festivalului folcloric național „Șezătoarea” de la Fălticeni, 1992, și a Festivalului-concurs al cântecului păstoresc „Miorița” de la Târgoviște, 1996. A întreprins mai multe turnee în Cipru, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Spania, Turcia și în alte țări.

Maria Iliuț a fost distinsă cu Diploma de Excelență a Consulatului General al României la Cernăuți, cu premiul ”Inima de aur” pentru promovarea folclorului autentic (2007), Premiul ”Potcoava de aur” pentru creativitate, măiestrie profesională și prezență constantă în topul melodiilor populare (2010), cu Premiul ”Isidor Burdin” al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, pentru promovarea valorilor culturale naționale prin intermediul festivalurilor naționale și internaționale (2019). Este membră a Uniunii Muzicienilor din Moldova și a Societății Culturale București-Chișinău. În 2020 i s-a conferit titlul onorific ”Artistă a Poporului”. 


 
Ultimele Știri
/ 12 Iulie, 2026

REPORTAJ MOLDPRES // Experienţa muzeelor chineze pentru Moldova - între patrimoniu, tehnologie și turismul viitorului

/ 10 Iulie, 2026

Festivalul Internațional de Film Transilvania revine la Chișinău cu filme premiate și invitați speciali

/ 10 Iulie, 2026

FOTO // Tradiția și grija pentru mediu s-au întâlnit la atelierul creativ „Fii EtnoEco”

/ 09 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vasile Vasilache, unul dintre cei mai importanți prozatori basarabeni

/ 09 Iulie, 2026

FOTO // Absolvenții AMTAP au primit diplomele. Cristian Jardan: „Cultura se poate dezvolta cu tineri bine pregătiți, cu energie și cu idei noi”

/ 09 Iulie, 2026

Modificarea Legii culturii și sprijinul pentru sectorul independent, discutate de ministrul Culturii cu reprezentanții domeniului

/ 09 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Constantin Constantinov, actorul care a marcat teatrul și cinematografia din Republica Moldova

/ 08 Iulie, 2026

Hora satului ar putea fi inclusă într-un dosar UNESCO comun al țărilor din sud-estul Europei

/ 07 Iulie, 2026

Vilele Herța și Kligman din Chișinău vor fi restaurate cu sprijin francez

/ 07 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Dumitru Blajinu, fondatorul Orchestrei „Folclor” și promotor al muzicii populare din Republica Moldova

/ 06 Iulie, 2026

FOTO // Tradițiile populare, celebrate la Cobîlea în cadrul festivalului „La Umbra Stejarului”

/ 06 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Imagini de arhivă cu Mihai Dolgan în timpul deportării în Siberia

/ 03 Iulie, 2026

FOTO // Parlamentul găzduiește expoziția „Oameni pentru care punem umărul”, dedicată societății civile

/ 03 Iulie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Ion Ciocanu, figură de referință a culturii basarabene și a criticii literare