La un muzeu din capitală a fost deschis un atelier de încondeiere a ouălor pascale

Chişinău, 20 apr. /MOLDPRES/. Un atelier de încondeiere a ouălor pascale a fost deschis astăzi la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală din capitală. Participanții au avut posibilitatea să învețe tehnici de încondeiere și motive decorative practicate de veacuri în spațiul cultural românesc, informează MOLDPRES.
Atelierul este ghidat de către Iarîna Savițkaia-Baraghin, meșter popular, conferențiar universitar la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice și angajații secției Comunicare și relații cu publicul. Timp de două ore, vizitatorii au avut posibilitatea să cunoască și să învețe tehnicile încondeierii cu ceară, parcurgând toate etapele. Piesele realizate de către vizitatori vor completa colecția de ouă pascale a muzeului.
Solicitată de agenție, Snejana Crudu, colaboratoare în cadrul secției Comunicare și relații cu publicul a instituției, a menționat că atelierul este organizat de mai bine de 20 de ani. ”La atelier participă doritori de toate vârstele. În trecut, am colaborat și cu soțiile ambasadorilor acreditați în R. Moldova. Acum participă fețe bisericești, profesori de educație tehnologică, studenți ai Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice și meșteri populari. În prima zi au luat parte peste 30 de persoane. Noi le explicăm tehnologia și îi învățăm etapele de încondeiere. Cu creionașul alegem ornamentul. E de dorit ca ornamentele să fie tradiționale: motive zoomorfe, antropomorfe, geometrice, florale, precum și elemente bisericești”, a precizat Snejana Crudu.
În context, muzeograful Silvia Chirilă a afirmat că oul este un simbol al vieții, al  fertilității, al regenerării, aceste simboluri fiind descoperite încă în epoca de piatră. Obiceiul de a vopsi ouăle însă, se pierde în negura timpurilor precreștine. În acele timpuri, ouăle colorate se dăruiau de sărbători, fiind un simbol al echilibrului și al fecundității. În Roma Antică ouăle roșii făceau parte din darurile oferite la sărbătorile lui Janus, zeul protector al Romei. Ulterior, în tradiția creștină, ouăle roșii au căpătat noi semnificații. Oul devine un simbol al învierii lui Iisus. Astfel, Maria, când s-a dus la crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos, avea un coș cu ouă în mână. Ouăle au devenit roșii de la sângele care picura de la rănile Mântuitorului. ”Obiceiul încondeierii ouălor a fost răspândit în Țările Europei și ale Asiei. Cu timpul, obiceiul s-a stins treptat în diferite țări europene, cu excepția spațiului românesc, unde obiceiul încondeierii ouălor s-a transformat într-o artă desăvârșită: prin tehnici, prin materiale utilizate la încondeiere, prin semnificațiile simbolurilor și motivelor care înfrumusețează suprafața ouălor. Noi dorim  ca acest obicei să fie transmis din generație în generație”, a mai spus Silvia Chirilă.
Procesul de încondeiere a oului începe cu golirea acestuia de conținut cu ajutorul unei seringi, după care oul se spală pentru ca desenul să fie cât mai ușor de aplicat. Urmează încondeierea lui cu ceară și ulterior oul se vopsește. În primii ani ai atelierului, vizitatorii erau instruiţi de către meşterul popular din Lalova (Rezina), Angela Don, apoi de Ecaterina Saviţcaia, care încondeiază  şi ouă de struţ. Ulterior, meșteșugul a fost preluat şi transmis de către colaboratorii muzeului.
Cele mai vechi colecţii de ouă încondeiate, care se păstrează la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală, sunt din 1906.