Ministrul Culturii, Cristian Jardan, pe șantierul viitorului Muzeu al Victimelor Deportărilor: „Am stabilit pașii necesari pentru finalizarea proiectului”

Ministrul Culturii, Cristian Jardan, a întreprins o vizită de lucru la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, unde a discutat cu angajații instituției și a inspectat șantierul de restaurare al blocului „B” – viitorul sediu al Muzeului Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice. Jardan a dat asigurări că acest proiect va fi dus la bun sfârșit, transmite MOLDPRES.


„Am avut o primă ședință de lucru, în care am stabilit pașii pe care urmează să-i facem pentru a duce la bun sfârșit acest proiect esențial pentru istoria noastră. Există anumite blocaje, dar sunt sigur că, împreună cu autoritățile responsabile, îl vom putea duce la bun sfârșit”, a declarat ministrul.


Potrivit ministrului, în ultimii ani au fost investite peste 15 milioane de lei din partea Ministerului Culturii și a Guvernului Republicii Moldova pentru lucrări majore de consolidare a imobilului de importanță istorică: reparația capitală a acoperișului, schimbarea geamurilor și reabilitarea completă a subsolului clădirii, care are aproape 200 de ani.  

Înființarea acestui muzeu dedicat victimelor deportărilor și represiunilor politice este considerată un obiectiv esențial pentru păstrarea memoriei istorice și consolidarea culturii memoriei în Republica Moldova.



Muzeul Victimelor Deportărilor și Represiunilor Politice a fost înființat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 605 din 2 iulie 2010, ca filială a Muzeului Național de Istorie a Moldovei.

Prima expoziție a muzeului a fost inaugurată la 13 iunie 2012, într-un spațiu expozițional amplasat la subsolul Muzeului Național de Istorie. Intitulată „Moldova sovietică: între mituri și Gulag”, expoziția prezintă fenomenul totalitar în contextul istoric al epocii sovietice.

Expoziția reunește aproximativ 700 de piese muzeale – fotografii, documente, scrisori trimise din Siberia, afișe de epocă, obiecte personale ale foștilor deportați și deținuți politici, liste ale averilor confiscate, precum și memorii ale supraviețuitorilor Gulagului. Pentru prima dată sunt expuse și documente din arhiva fostului KGB privind persoanele supuse represiunilor pentru convingerile lor politice sau religioase.

Conform unor date incomplete, între anii 1920–1951, în RASSM și ulterior în RSSM, 31 677 de persoane au fost condamnate pentru „crime politice”, dintre care peste 5 000 au fost executate, iar alte 3 000 au murit în închisori și izolatoare. Aproximativ 60 000 de oameni au fost deportați în cadrul celor trei deportări masive: iunie 1941, iulie 1949 și 1 aprilie 1951. Expoziția „Moldova sovietică: între mituri și gulag” redă drama acestor destine frânte.