ro

 

Cultură
13 Iunie, 2026 / 11:03
/ 29 Iulie, 2025

La Ciulucani, raionul Telenești, a fost inaugurat Muzeul Păretarelor

Doina Pozdirca
Reporter

În satul Ciulucani a fost inaugurat Muzeul Păretarelor, un spațiu dedicat conservării și promovării tradiției păretarului, în cadrul celei de-a VI-a ediții a Festivalului „Dor țesut în păretare”, informează MOLDPRES.

Expoziția permanentă este găzduită într-o casă tradițională moldovenească, restaurată prin Programul Național „Satul European 2”, și adună păretare autentice aduse de localnici în decursul edițiilor anterioare ale festivalului.

Sursa Foto:CălătoriiCuGust
 

„Adunând mai multe modele de păretare în cadrul festivalului, ne-am gândit că nu ar fi rău să le oferim un loc permanent într-un muzeu local. La început, oamenii le aduceau doar temporar, apoi le luau înapoi acasă. Ne-am dat seama că nu e firesc așa. Am hotărât să înființăm un muzeu, să le strângem și să le păstrăm pentru posteritate”, declarat pentru MOLDPRES, primarul satului Ciulucani, Larisa Corman.

Festivalul este susținut de Ministerul Culturii prin Programul Național „Acces la cultură 2025” și aduce în prim-plan meșteșugul transmis din generație în generație.

„Festivalul „Dor țesut în păretare” nu este doar o sărbătoare culturală, ci o adevărată dovadă de dragoste față de identitatea noastră rurală. Păretarele – cunoscute și ca „covoare de perete” – sunt lucrate cu migală de mâini pricepute și suflet cald. Ele ne arată, fără să spună nimic, povești despre viața de familie, despre anotimpuri, obiceiuri și despre frumusețea lucrurilor simple din viața de zi cu zi”, a menționat secretarul de stat al Ministerului Culturii, Vlad Vornic.


Inițiatoarea festivalului, jurnalista Alina Chiriac-Ivașcu, a subliniat că muzeul devine un simbol al valorificării patrimoniului.

„Muzeul Păretarelor de la Ciulucani nu e doar un reper pentru Telenești sau pentru Moldova. E un simbol. Un apel la valorificare, la responsabilitate față de moștenirea noastră culturală. Acest muzeu e un spațiu viu - de întâlnire, de dialog, de creație. Un spațiu în care patrimoniul imaterial capătă vizibilitate, sens și continuitate”.


 Festivalul „Dor țesut în păretare” este un exemplu de revitalizare culturală locală, adunând an de an meșteri, localnici și vizitatori dornici să redescopere frumusețea tradițiilor moldovenești.

Telenești

 
Ultimele Știri
/ 04 Iunie, 2026

PREMIERĂ // Teatrul Republican „Luceafărul” prezintă spectacolul „E grozav s-o iei razna”, o poveste despre memorie, familie și fragilitatea umană

/ 04 Iunie, 2026

Eugen Doga, comemorat la Chișinău: muzica maestrului a revenit în salonul care îi poartă numele

/ 04 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Anatol Ciocanu și „Chemarea casei părintești”, un cântec despre dor și rădăcini

/ 03 Iunie, 2026

GALERIE FOTO // Salonul Doga: „Arta Maestrului -tezaur al universului”

/ 03 Iunie, 2026

Cronica ARHIVELOR // Cântecul „Florile dragostei”, readus în atenția publicului dintr-o arhivă video din 1974

/ 03 Iunie, 2026

Republica Moldova, pe locul trei în Europa la accesibilitatea cazărilor turistice pe termen scurt

/ 02 Iunie, 2026

Republica Moldova revine la Bookfest București cu autori, lansări și proiecte editoriale de referință

/ 02 Iunie, 2026

Festivalul Industriilor Creative 2026 aduce la Chișinău zeci de experți internaționali și sute de participanți din sectorul creativ

/ 02 Iunie, 2026

Teatrele din Chișinău au reprezentat Republica Moldova la Festivalul Internațional Shakespeare Craiova 2026

/ 01 Iunie, 2026

Spectacolul „Acasă – în siguranță” adus la Chișinău. Ministrul Culturii: „Violența nu trebuie ascunsă, fiecare mesaj este important”

/ 30 Mai, 2026

VIDEO // Lucrările pictorului Vlad Tabac sunt expuse la Președinția Republicii Moldova

/ 30 Mai, 2026

Maia Sandu: „Emoțiile negative au prevalat după Eurovision”

/ 29 Mai, 2026

Descoperă Moldova cu #MOLDPRES // Casa-muzeu a regizorului Veniamin Apostol din Dubna, loc de memorie și istorie familială

/ 29 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vasile Badiu, personalitatea care a contribuit la valorificarea patrimoniului cultural