FOTO // Tradiții și obiceiuri de Joia Mare. Gospodinele coc pasca și cozonacul

În Joia Mare din Săptămâna Patimilor gospodinele din Republica Moldova păstrează cu sfințenie tradiția coacerii păștii și a cozonacilor. La Strășeni, Maria Rebeja este una dintre gospodinele care duc mai departe aceste obiceiuri, respectând rânduielile din Joia Mare și păstrând rețetele moștenite din familie, relatează MOLDPRES.


„Această rețetă am moștenit-o de la mama mea și o port mai departe cu aceeași grijă. În ea se regăsesc ingrediente simple: drojdie, lapte, ouă, făină, vanilie, coajă de portocală și de lămâie, unt, zahăr și un praf de sare. Aluatul prinde viață mai întâi sub lopățica de lemn, apoi sub mâinile care îl frământă. După ce este bine lucrat, îl lăsăm la dospit, într-un loc cald, acoperit, timp de două ore, până când își dublează volumul. Apoi îl adunăm din nou, îl împărțim în bucăți mai mici și îi dăm formele: vițe pentru pască, cozonaci împletiți și alte dulciuri care nu lipsesc de pe masa de Paște”, a declarat Maria Rebeja.




Pregătirea bucatelor face parte din activitățile gospodărești, care, în preajma Paștelui, devin un ritual plin de semnificație


„Acest proces nu înseamnă doar pregătirea bucatelor, dar o adevărată întoarcere în copilărie. Îmi amintesc cum mama mă trezea dis-de-dimineață, iar casa întreagă prindea viață în miros de aluat și vanilie. Curățenia, atât în casă, cât și în ogradă, era parte din ritual: copacii văruiți, totul în jur curat și luminos. Era o liniște aparte, încărcată de așteptare și bucurie”, a mai adăugat gospodina.




Amintirile legate de dimineața Paștelui rămân pentru Maria Rebeja cele mai vii emoții.


„Cele mai vii amintiri rămân cele din dimineața Paștelui, când ne spălam pe față cu apă în care erau puse ouă roșii și bănuți, pentru sănătate și noroc. Așteptam cu nerăbdare momentul în care ne puteam așeza la masă și gusta din bucatele pregătite, pentru că mama nu ne permitea să ne atingem de ele înainte de a fi sfințite”, își amintește Maria Rebeja.


În opinia sa, continuitatea acestor obiceiuri are o valoare profundă pentru identitatea culturală.


„Păstrarea acestor tradiții și transmiterea lor către generațiile tinere înseamnă mai mult decât un simplu obicei: este o formă de continuitate, o legătură vie între trecut și prezent. Chiar dacă timpul aduce schimbări, oamenii din Republica Moldova continuă să se regăsească în aceste ritualuri, care adună familia laolaltă”, a specificat gospodina.


În gospodăria Mariei Rebeja, pe lângă coacerea păștii și a cozonacilor, în Joia Mare se încondeiază și ouăle, o tradiție veche păstrată cu sfințenie. Acest obicei simbolizează jertfa lui Iisus Hristos, dar și viața și renașterea, fiind pregătite în această zi sfântă, cu respectarea rânduielilor creștine.





Conform obiceiului, în Joia Mare nu se consumă oțet și urzici, întrucât, potrivit credinței populare, în timpul răstignirii, lui Iisus Hristos i s-a dat să bea oțet și a fost lovit cu urzici peste răni. Tot în Joia Mare se ține post, de regulă cu mâncare uscată, iar credincioșii care au postit și s-au spovedit se împărtășesc. În biserici nu se mai trag clopotele, acestea fiind înlocuite de sunetul toacei.

În unele sate ale Republicii Moldova, oamenii aprind focuri pentru sufletele celor adormiți, pentru ca acestea să se „încălzească”, folosind lemne care nu sunt tăiate, ci rupte cu mâna, potrivit datinii.