Guvernul României explică majorarea impozitelor pe proprietate: venituri mai mari pentru bugetele locale și aliniere la angajamentele europene

Guvernul României a venit duminică cu o serie de precizări privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule – explicând că măsura a fost determinată, în principal, de gradul redus de încasare, de neactualizarea impozitelor cu rata inflației și de pierderile semnificative de venituri înregistrate de autoritățile locale.

Potrivit Executivului, aplicarea noilor reguli va conduce la o creștere estimată a veniturilor din impozitarea proprietății cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026, ceea ce reprezintă peste 30% față de anul 2025. Din această sumă, veniturile suplimentare ar urma să provină din impozitul pe clădiri (+1,42 miliarde lei), terenuri (+1,09 miliarde lei) și mijloace de transport (+1,18 miliarde lei).

Guvernul subliniază că toți banii colectați din impozitele și taxele locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține creșterea transferurilor, din cauza deficitului bugetar.

De ce a fost necesară reforma

Executivul arată că România se afla printre statele europene cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietății, respectiv 0,55% din PIB, comparativ cu media UE de 1,85%. În plus, existau discrepanțe majore între localități, iar impozitele nu reflectau valoarea de piață a proprietăților, în special în cazul persoanelor fizice. Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a generat inechități între contribuabili și o dependență crescută a autorităților locale de transferurile de la bugetul de stat.

Reforma impozitării proprietății a fost asumată de România încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prin angajamentele privind reducerea deficitului bugetar, fiind reconfirmată în decembrie 2024 și aprobată de Comisia Europeană în ianuarie 2025.

Întârzieri și dificultăți în aplicare

Guvernul precizează că intrarea în vigoare a măsurilor a fost întârziată de decizii ale Curții Constituționale, de acțiuni ale opoziției și de procedurile legale aferente, ceea ce a dus și la amânarea depunerii cererii de plată nr. 4 din PNRR. Calendarul comprimat de aplicare a generat dificultăți pentru autoritățile locale, inclusiv probleme tehnice, erori de calcul și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale, disfuncționalități care sunt în prezent remediate.

Cum se schimbă impozitarea

Executivul explică faptul că baza de impozitare este recalibrată, fiind eliminate valorile istorice care nu mai reflectau realitatea economică. În etapa tranzitorie, valoarea impozabilă pentru clădiri crește cu aproximativ 70%, la 2.677 lei/mp (circa 535 euro/mp), nivel considerat un cost mediu realist de construire. Trecerea la impozitarea la valoarea de piață este prevăzută, cel mai probabil, de la 1 ianuarie 2027.

Totodată, sunt eliminate o serie de scutiri și reduceri acordate anterior în funcție de vechimea clădirilor sau tipul acestora, ceea ce poate duce, în unele cazuri, la creșteri ale impozitului peste media estimată de 70–80%. Autoritățile locale păstrează competența de a stabili cotele concrete de impozitare, în limitele legii, precum și de a acorda facilități țintite, în limita a 5% din veniturile colectate în anul anterior.

Autovehicule și criterii de mediu

În cazul autovehiculelor, sistemul de impozitare rămâne bazat pe capacitatea cilindrică, exprimată în fracțiuni de 200 cm³, însă valorile aplicate sunt diferențiate în funcție de norma de poluare Euro. Astfel, vehiculele mai poluante vor suporta impozite mai ridicate, iar cele cu tehnologii mai noi vor beneficia de valori mai reduse, fără introducerea unei taxe noi.

Pentru autoturismele hibride, Guvernul precizează că diferențierea fiscală se face în funcție de nivelul emisiilor de CO₂, sub pragul de 50 g/km, conform cerințelor Comisiei Europene și jaloanelor din PNRR.

Executivul susține că noile măsuri urmăresc creșterea echității fiscale, consolidarea finanțelor locale și respectarea angajamentelor europene, în contextul necesității de reducere a deficitului bugetar și de menținere a accesului la fondurile europene.