Prețurile la gaze în Europa au crescut cu 30% după atacuri asupra infrastructurii energetice din Golful Persic

Prețurile la gaze în Europa au crescut cu aproximativ 30%, iar cotațiile petrolului la nivel global au urcat cu 7% joi, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran, Statele Unite și Israel și al atacurilor asupra unor obiective energetice majore din regiunea Golfului Persic, potrivit BBC, preluat de MOLDPRES.

Conform sursei citate, Iranul ar fi trecut la o nouă fază a conflictului, după ce a bombardat cel mai mare complex de producere a gazului lichefiat din lume, situat în Qatar, ca reacție la un atac anterior al Israelului asupra sectorului iranian al celui mai mare zăcământ de gaze din lume, pe care Iranul îl exploatează împreună cu Qatarul.

Complexul din Ras Laffan, responsabil pentru aproximativ 25% din producția mondială de gaz natural lichefiat, a fost lovit în două rânduri, inclusiv joi, iar autoritățile din Qatar au anunțat pagube semnificative. Aproximativ 80% din gazul produs aici este exportat în Asia, unde unele state, precum Pakistanul, depind aproape integral de livrările din Qatar.

BBC mai notează că instalațiile au fost închise încă de la începutul conflictului, în contextul insecurității din regiune și al blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran, ceea ce a împiedicat exporturile. Închiderea temporară a generat deja deficit și creșteri de prețuri, însă distrugerile infrastructurii amplifică semnificativ criza.

Diferența majoră, potrivit analizei, constă în faptul că întreruperile de transport pot fi remediate în câteva săptămâni, în timp ce reconstrucția unor facilități energetice distruse este un proces de durată. În plus, piața anticipa anterior un surplus de gaz, în contextul extinderii capacităților din Qatar, ceea ce a determinat statele europene să nu își completeze stocurile pentru iarnă.

În acest context, piața globală a gazelor se confruntă cu o „furtună perfectă”, în care cumpărătorii asiatici sunt dispuși să plătească prețuri ridicate pentru volumele disponibile, iar Europa, având resurse financiare mai mari, intră în competiție directă, ceea ce duce la creșterea cotațiilor, chiar dacă importurile europene provin în principal din Statele Unite, Norvegia și Africa.

Situația este comparată cu perioada de după invazia Rusiei în Ucraina, când prețurile gazelor în Europa au atins până la 300 de euro/MWh. Ulterior, acestea au scăzut la 20–30 de euro/MWh, însă odată cu noile tensiuni au urcat inițial la circa 50 de euro, depășind 70 de euro joi dimineață.

BBC subliniază că gazul lichefiat din Qatar nu poate fi substituit rapid, iar capacitățile de producție ale Statelor Unite, cel mai mare producător global, funcționează deja la maximum.

Singura țară capabilă să crească rapid livrările către Europa ar fi Rusia, care dispune de infrastructură existentă și capacități de export, însă gazul rusesc este supus sancțiunilor occidentale impuse după invazia Ucrainei. Europa nu intenționează, în prezent, să ridice aceste sancțiuni și își propune renunțarea completă la gazul rusesc.

Totuși, BBC menționează că, în cazul unei crize energetice majore, aceste planuri ar putea fi puse sub semnul întrebării, inclusiv de state europene dependente anterior de gazul rusesc, precum Ungaria, Slovacia, Austria sau Italia.