Preţul petrolului a depăşit din nou 100 de dolari pe baril

Preţul petrolului a depăşit din nou pragul de 100 de dolari pe baril peste noapte, la trei zile după ce a atins cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, pe fondul războiului dintre SUA şi Israel cu Iranul, care continuă să aibă un impact istoric asupra aprovizionării globale cu combustibil, relatează CNN, citată de news.ro și MOLDPRES.

Creşterea a survenit în ciuda faptului că ţările membre ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie au convenit în unanimitate, miercuri, să elibereze pe piaţa globală o cantitate record de 400 de milioane de barili de petrol.

Petrolul Brent, referinţa globală pentru petrol, a oscilat în jurul valorii de 100 de dolari pe baril miercuri seara, înregistrând o creştere de 8,7% pe parcursul zilei. În acelaşi timp, WTI, referinţa americană, a crescut şi el cu 8,7%, ajungând la 94,8 dolari.

Reuters relatează că acţiunile din Asia au scăzut în general joi, pe fondul creşterii cu 9% a preţului petrolului, care a depăşit 100 de dolari pe baril, ca urmare a informaţiilor despre noi nave lovite în apele Golfului şi despre închiderea terminalelor - o creştere ce ar putea alimenta rapid inflaţia şi ar putea determina creşterea costurilor globale de împrumut.

Investitorii nu au fost prea liniştiţi de planul Agenţiei Internaţionale pentru Energie de a elibera 400 de milioane de barili de petrol din rezervele sale, cea mai amplă măsură de acest gen din istoria sa. În acest context, SUA au anunţat că vor elibera 172 de milioane de barili de petrol începând de săptămâna viitoare.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 9,2%, ajungând la 100,37 dolari pe baril, prelungind creşterea de peste 4% înregistrată peste noapte. Contractele futures pentru ţiţeiul american au crescut cu 8,1%, ajungând la 94,26 dolari pe baril.

Acţiunile au scăzut, indicele MSCI pentru acţiunile din Asia-Pacific, cu excepţia Japoniei, scăzând cu 1,5%, în timp ce indicele Nikkei a scăzut cu 1,4%.

Acţiunile blue-chip din China au pierdut 0,6%, iar indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 1,2%.

Atât contractele futures S&P 500, cât şi cele Nasdaq au scăzut cu 0,9%. Contractele futures EUROSTOXX 50 au scăzut cu 0,8%, iar cele DAX au pierdut 1%.

Două petroliere din apele irakiene au fost lovite de bărci iraniene încărcate cu explozibili, au declarat joi dimineaţă oficialii irakieni din domeniul securităţii, în timp ce un oficial irakian a declarat presei de stat că porturile petroliere „şi-au încetat complet activitatea”.

Bloomberg a informat că Omanul evacuează toate navele din terminalul său principal de export de petrol din Mina Al Fahal, ca măsură de precauţie.

„Piaţa rămâne foarte îngrijorată în ceea ce priveşte situaţia din Strâmtoarea Hormuz şi, practic, informaţiile pe care le-am primit în ultimele 24 de ore nu sunt deloc încurajatoare”, a declarat Rodrigo Catril, strateg senior FX la NAB. „Acest lucru reafirmă opinia că ar trebui să fim îngrijoraţi şi că riscul este ca preţurile petrolului să crească de aici înainte, în loc să scadă”, subliniază expertul.

Iranul a intensificat anterior atacurile asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz, ridicând numărul navelor lovite în regiune de la începutul conflictului la cel puţin 16. Teheranul a avertizat lumea să se pregătească pentru un preţ al petrolului de 200 de dolari pe baril.

Adăugând şi mai multă incertitudine, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat miercuri că războiul cu Iranul a fost câştigat, dar că va continua lupta pentru a duce misiunea la bun sfârşit.

Datele din SUA au arătat că indicele preţurilor de consum a crescut cu 0,3% în februarie, în conformitate cu previziunile şi peste creşterea de 0,2% din ianuarie. Raportul nu a fost însă considerat deosebit de relevant, având în vedere că războiul cu Iranul a început să alimenteze inflaţia.

Pe pieţele obligaţiunilor, riscul creşterii inflaţiei a depăşit considerentele legate de refugiul sigur, determinând creşterea randamentelor la nivel global. Randamentele obligaţiunilor de stat pe 10 ani au crescut joi cu 3 puncte de bază, până la 4,2374% , după ce au înregistrat un salt de 7 puncte de bază peste noapte.

Contractele futures pe fondurile Fed şi-au continuat scăderea, investitorii temându-se că inflaţia mai mare va îngreuna relaxarea politicii monetare a Rezervei Federale. Pieţele pariază pe încă o reducere a ratei dobânzii de către Fed în acest an.

Pericolul inflaţiei determinate de energie a determinat pieţele să parieze că următoarea mişcare a ratei dobânzii din partea Băncii Centrale Europene ar putea fi una de creştere, posibil chiar din iunie.

Investitorii nervoşi au căutat lichiditatea dolarului, evitând monedele ţărilor importatoare nete de energie, inclusiv Japonia şi o mare parte din Europa.

Euro a scăzut cu 0,2% până la 1,1539 dolari, după ce a închis la cel mai slab nivel din noiembrie anul trecut.

Dolarul a crescut cu 0,1% până la 159,12 yeni, cel mai puternic nivel din ianuarie, când verificările ratei dobânzii raportate de Fed i-au speriat pe speculanţii care mizau pe deprecierea yenului.

Dolarul australian, sensibil la risc, a pierdut 0,4% până la 0,7122 dolari, după ce miercuri a atins un maxim de peste trei ani, de 0,7188 dolari, pe fondul sentimentului tot mai acut în ceea ce priveşte o creştere iminentă a ratei dobânzii decisă de banca centrală.