Raport: Rusia ar putea ataca „un vecin” în șase luni de la un posibil armistițiu în Ucraina

Raportul Conferinței de securitate de la Munchen avertizează că Rusia și-ar putea reconstitui forțele pentru a ataca Țările Baltice în termen de doi ani de la un potențial armistițiu în Ucraina, și un vecin în șase luni, relatează The Guardian. În acest context, studiul mai arată că Europa intră într-o „eră prelungită de confruntare”, scrie digi24.ro, preluat de MOLDPRES.

În secțiunea dedicată Europei, raportul Conferinței de securitate de la Munchen a avertizat, că bătrânul continent intră într-o „eră prelungită de confruntare, pe măsură ce războiul de agresiune pe scară largă al Rusiei și campania hibridă în expansiune distrug rămășițele ordinii de securitate cooperativă de după Războiul Rece”.

Potrivit studiului, deciziile luate de președintele american Donald Trump „amplifică sentimentul de insecuritate al Europei”.

„Retragerea treptată a Washingtonului din rolul său tradițional de principal garant al securității Europei, reflectată în sprijinul oscilant acordat Ucrainei și în retorica amenințătoare privind Groenlanda, amplifică sentimentul de insecuritate al Europei și expune tranziția sa neterminată de la consumator de securitate la furnizor de securitate”.

Raportul include, de asemenea, o serie de avertismente severe privind securitatea, menționând că „unele agenții de informații estimează că Rusia ar putea să-și reconstituie forțele pentru un „război regional” în zona Mării Baltice în termen de doi ani de la un potențial armistițiu în Ucraina, și pentru un război „local” împotriva unui singur vecin în termen de șase luni”.

„Primele semne ale acestei extinderi a câmpului de luptă sunt deja vizibile”, cu „un număr tot mai mare de incidente suspectate a fi provocate de Rusia, inclusiv sabotaj, vandalism, atacuri cibernetice și incendii criminale”, mai arată raportul.

„Analiștii consideră că aceste operațiuni sunt eforturi deliberate ale Moscovei de a testa apărarea Europei, de a semăna diviziune, de a intimida publicul și de a slăbi sprijinul pentru Ucraina, deturnând atenția către securitatea internă. Europa se confruntă acum cu provocarea de a descuraja în mod proactiv noi provocări, evitând în același timp o escaladare involuntară”.

Raportul a avertizat, de asemenea, în mod clar că dependența Europei de securitatea SUA prezintă noi riscuri, întrucât administrația Trump și-a schimbat radical prioritățile și s-a îndepărtat de Europa.

„Liderii europeni s-au abținut mult timp de la critici deschise la adresa politicilor SUA. În schimb, au urmărit o strategie duală: s-au străduit să mențină angajamentul Washingtonului cu aproape orice preț, pregătindu-se în același timp cu prudență pentru o mai mare autonomie.  Confruntările recente privind Groenlanda sugerează, la rândul lor, că strategia de acomodare a Europei ar putea ajunge la limitele sale”.

În acest context, raportul prezintă și recomandări pentru Europa: „Având în vedere urgența acestor sarcini și limitele procesului decizional bazat pe consens, progresul va depinde de coaliții de conducere curajoase”.

„Grupurile avangardiste mai mici, precum țările Weimar Plus (Franța, Germania, Polonia și Regatul Unit) sau Grupul European al Celor Cinci (primele țări menționate plus Italia), vor fi esențiale pentru a impulsiona consolidarea industrială în domeniul apărării, pentru a articula o viziune europeană coerentă pentru Ucraina și pentru a pregăti UE pentru extindere. Aceste măsuri vor implica împărțirea costurilor și a riscurilor politice.

Însă ezitarea continuă ar lăsa Europa expusă într-o zonă gri între sfere de influență concurente, erodând în mod constant capacitatea sa de a-și modela propriul destin”, mai arată raportul.