VIDEO, INTERVIU MOLDPRES // Igor Grosu: „Un mandat plin de provocări: A trebuit să onorăm mai mult decât am promis”

Parlamentul de Legislatura a XI-a, ales în scrutinul anticipat din 11 iulie 2021, își încheie activitatea. Despre realizările Legislativului, provocările înfruntate, relațiile cu Uniunea Europeană și Federația Rusă, alegerile parlamentare din toamnă, echipa MOLDPRES a discutat cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, într-un interviu oferit în exclusivitate.    

                   „Am reușit să păstrăm liniștea și să gestionăm situația”

MOLDPRES: Domnule Președinte al Parlamentului, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a oferi un interviu Agenției MOLDPRES. Au trecut patru ani de activitate legislativă. De fapt, a fost un mandat împlinit. Ați reușit să onorați toate angajamentele asumate în vara anului 2021? Promisiunile făcute cetățenilor le-ați îndeplinit pe toate?

Igor Grosu: A fost un mandat plin de evenimente, de provocări. A trebuit să onorăm mai mult decât am promis. Ceva am reușit, ceva evident că mai avem de făcut, suntem în proces de evaluare a gradului de îndeplinire a angajamentelor noastre. Dintre cele la care am insistat foarte mult și am reușit, aș puncta câteva dintre cele mai importante.

Cred că primul și cel mai important lucru este faptul că am reușit să păstrăm pacea și liniștea în societate. Vă spun asta în contextul în care avem o nenorocire la hotarul nostru și chiar în primul an de mandat am văzut tentative foarte clare, chiar aici, în fața Parlamentului. Forțe pro-ruse, forțe pro-criminale încercau să destabilizeze situația. Noi am reușit să păstrăm liniștea și să gestionăm situația. Cred că acesta e fundalul principal care te ajută ulterior să poți construi ceva, să poți avansa.

Am devenit mai independenți din punct de vedere energetic. Oamenii își amintesc că, de fiecare dată când venea frigul, trebuia să stăm cu gândul dacă ne închide gazul Gazprom sau nu ne închide gazul Kremlinul. Acum avem această certitudine că lucrurile nu se vor întâmpla și că nu vom fi șantajați. În ceea ce privește gazele, am învățat să procurăm singuri de pe piață, să căutăm gaz ieftin de la cei care nu ne șantajează și nu ne pun condiții atunci când negociem prețul gazului.





 

                 „Suntem în plin proces de implementare a liniei independenței electrice Isaccea–Bucovăț–Chișinău”

Trebuie să mai muncim un pic pe partea de electricitate. Cred că aceasta este ultima verigă încă nerealizată în securitatea energetică. Suntem în plin proces de implementare a liniei independenței electrice Isaccea–Bucovăț–Chișinău. Avem un progres foarte bun și sperăm ca, în cel mai scurt timp, să reușim să o dăm în exploatare și atunci vom elimina și această vulnerabilitate, pe care trebuie să o recunoaștem. O știm și noi, și neprietenii noștri o știu. Trebuie să o remediem și să nu mai fim dependenți din acest punct de vedere.

Surprinzător, am reușit să atragem investiții foarte bune în energiile regenerabile. Vreau să spun că sunt plăcut surprins de interesul atât al companiilor, cât și al cetățenilor pentru tot ce înseamnă energie regenerabilă – fotovoltaică, eoliană și așa mai departe. Chiar anul acesta au fost zile în care am ajuns să producem mai mult de 50% din consum din surse regenerabile. Și asta confirmă că decizia a fost corectă. Mai avem să rezolvăm problema capacităților de stocare, pentru că noi producem, dar nu avem unde să stocăm energia. Și atunci, în orele de vârf – de exemplu, dacă vorbim despre fotovoltaic – ziua, când avem multe zile însorite, trebuie să avem unde să stocăm energia. Altfel, apar dezechilibre în sistem.



     „Am dublat bugetul destinat familiilor: am ajuns la 4,8 miliarde de lei în 2025”

Ne-am îngrijit și de pensionari. Ne-am onorat angajamentele, sigur că nu este suficient, o să muncim mai mult. Am dublat bugetul destinat familiilor – pot să vă dau o cifră: de la 2,8 miliarde de lei, bani pe care îi alocam pentru familii, copii, indemnizații și așa mai departe, în 2021, am ajuns la 4,8 miliarde de lei în 2025.

De la 1 septembrie vom asigura alimentația copiilor de la clasele a V-a până la a IX-a, deci acoperim treapta gimnazială. Vom avea, practic, de la clasa a III-a până la clasa a IX-a, toți copiii alimentați. Trebuie să fie alimentați sănătos, regulat, conform recomandărilor medicilor și specialiștilor.

Sigur, menționez implementarea Programului Național „Satul European”, ediția I, ediția a II-a, „Satul European Expres”. Numai cei care nu vor să vadă, nu vor observa cei aproape 800 de kilometri de drumuri care au fost construite în această perioadă, 940 de kilometri de apeduct – la fel, bani pe care noi am reușit să-i atragem: atât fonduri interne, cât și externe, și să-i investim în servicii. Pentru că a avea acces la apă, la drumuri, la iluminat stradal nu este un moft, este o necesitate zilnică, este un standard de viață, unul european, spre care noi tindem.



                 „Reforma Justiției: procesul este ireversibil, cei care se opun nu au decât să se resemneze”

MOLDPRES: Reforma Justiției vine să asigure funcționarea statului de drept în Republica Moldova. Am ajuns la etapa finală? Putem spune că reforma s-a încheiat și este una eficientă? 

Igor Grosu: Ceea ce nu am reușit pe deplin – și recunoaștem acest lucru – a fost că am subestimat viteza cu care ne propuneam să avansăm în reforma justiției. Este inevitabil – aici nici noi nu suntem mulțumiți. Din păcate, a existat rezistență din partea sistemului: când mă refer la judecători, când mă refer la procurori. Da, sunt oameni curajoși și printre judecători, și printre procurori, dar ei trebuie să devină mai curajoși, mai vocali, mai prezenți. Și cetățenii, în mod firesc, la fel ca și noi, așteaptă mai mult: mai mult curaj în decizii, aplicarea legii.

Reforma justiției nu este încă finalizată. Mai avem mult de muncit. Haideți să vă dau niște cifre ca să puteți compara: din momentul în care a început procesul de evaluare – așa-numita evaluare externă – un proces nepopular în rândul judecătorilor, dar inevitabil, pentru că, scuzați-mă, noi nu am văzut atunci o masă critică și o dorință reală în sistemul judiciar de a se autoreforma, de a se autocurăța. N-am văzut asta. Vă spun sincer, știu despre ce vorbesc.

Și atunci a trebuit să venim cu acest instrument extern – evaluarea externă – cu experți atât din interior, cât și din exterior, care au început cu Curtea Supremă de Justiție, Curțile de Apel și așa mai departe. Membrii care trebuiau să fie aleși în Consiliul Superior al Magistraturii și în Consiliul Superior al Procurorilor la fel au intrat în evaluare. La acest moment, circa 140 de judecători au plecat din sistem. Au plecat pentru că nu au trecut evaluarea. Asta din aproximativ 500 de judecători. Este foarte bine că au plecat – sau au fost înlăturați – mai ales cei „notorii”, cu ghilimelele de rigoare.

Vin judecători noi, tineri. Institutul Național al Justiției este o prioritate pentru noi, pentru că acolo se pregătesc viitorii judecători și procurori. Se împrospătează, ca să spun așa, sângele în sistem. Vin tineri care sperăm să fie mai puțin marcați de obiceiurile vechi, de apucăturile trecutului. Sunt mai deschiși spre reformă, spre schimbare. Sperăm foarte mult să vedem progrese reale.

La sfârșit de mandat am mai lărgit numărul celor care participă în comisiile de evaluare. Urmează evaluarea procurorilor – a Procuraturii Specializate, a Procuraturii Anticorupție și a altor structuri. Deci procesul va continua. De ce a durat atât de mult? De exemplu, în cazul judecătorilor, pe lângă volumul foarte mare de lucru și de analiză – pentru că ei prezentau informații, erau întrebați, prezentau din nou informații – am văzut cazuri de tergiversare intenționată. Da, unii candidați sau unii judecători aflați în proces de evaluare au ajuns să tergiverseze deliberat: ba sunt bolnavi, ba sunt ocupați, ba alte motive. Dar, în realitate, unii au tras de timp și un an de zile ca să evite momentul confruntării cu evaluatorii.

Evident că asta a fost făcut deliberat, ca să se eschiveze, să spere că, eventual, vom renunța la procesul de evaluare. Mesajul nostru este foarte clar: procesul este ireversibil. Noi îl vom continua. Și sperăm foarte mult să avem parteneri de încredere în acest efort. Iar cei care se opun n-au decât să se resemneze, pentru că noi nu vom opri acest proces. 





                    „Integrarea europeană este una din realizările noastre”

MOLDPRES: Integrarea europeană este astăzi un deziderat național, înscris în Constituția Republicii Moldova. Acum patru ani, semăna însă mai mult a lozincă electorală. Totuși, o muncă esențială i-a revenit Parlamentului pentru a ajusta legislația în conformitate cu standardele Uniunii Europene. Ați reușit să perfecționați întreaga legislație?

Igor Grosu: Da, integrarea europeană este una dintre realizările noastre. Putem spune cu mândrie și cu tărie că integrarea europeană este una dintre realizările acestor patru ani. Care este diferența? Dacă acum patru ani vorbeam în termeni de „dacă” – dacă Moldova va ajunge vreodată să devină stat candidat, să deschidă negocierile –, acum vorbim în termeni de „când” și „cât de repede”. E o schimbare de paradigmă. Am trecut de la „poate” la un fapt cert – acesta este drumul pe care l-am cimentat, l-am înscris în Constituție, în Legea Supremă a statului, și toate eforturile merg în această direcție.

Da, putem spune că am transformat integrarea europeană dintr-o idee teoretică într-una practică, foarte reală, într-un deziderat concret. Ne-am mișcat relativ repede. În 2022 am obținut statutul de țară candidată, iar acum sperăm foarte mult că, în cadrul președinției daneze a Consiliului Uniunii Europene, vom putea deschide negocierile pe primele capitole, împreună cu prietenii noștri ucraineni, cu care am mers umăr la umăr în tot acest proces. Da, Parlamentul a avut un rol important, dar greul abia urmează – asta vreau să spun, comparând ce am făcut cu ce mai avem de făcut.



             Reformele cheie: securitate, energetică, agricultură, educație, protecția socială

MOLDPRES: Ați putea puncta reformele cheie la care ați lucrat?

Igor Grosu: Da, pot să trec în revistă: în domeniul energetic, racordarea țării – interconectarea la ENTSO-E, rețeaua electrică europeană. Am adoptat legislația necesară implementării celui de-al treilea pachet energetic, ceea ce presupune separarea celor care se ocupă de distribuție de cei care gestionează transportul energiei.

Pe dimensiunea energetică am avansat. În domeniul mediului am ajustat o bună parte din legislație. În agricultură, am adoptat directive europene care ne-au permis să beneficiem de cote la export – la legumele și fructele noastre în special. Anul trecut, țineți minte, am fost surprinși plăcut să devenim principalul exportator de prune pe piața Uniunii Europene. A fost o surpriză și pentru noi.

Lucrurile merg bine și anul acesta, dacă vorbim despre cireșe. Am discutat recent cu câțiva producători agricoli, care ne-au spus că există o cerere imensă la acest capitol, iar producătorii noștri încearcă să profite și să capitalizeze această oportunitate. Alte domenii: educație, domeniul social – am avut negocieri cu statele membre ale Uniunii Europene privind protecția socială a cetățenilor noștri. Pot să dau exemple: Italia, Franța, Grecia – am fost personal în Grecia. Sunt exemple foarte bune și ne-am mișcat rapid în acest domeniu. În domeniul securității cibernetice, în contextul atacurilor din exterior – în special din partea Federației Ruse – a trebuit să ajustăm legislația pentru a proteja infrastructura critică: telefonia mobilă, sistemul de transport feroviar, bazele de date, sistemul bancar. Toate aceste lucruri le-am realizat rapid, având și o majoritate parlamentară confortabilă, ceea ce ne-a permis să discutăm, să negociem și să adoptăm deciziile necesare.

Apropo, încă o realizare: roaming-ul, care iarăși a fost ratificat, este decizia Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2026. Va fi un alt regim de roaming pentru cetățenii noștri, prețuri mai mici, posibilitatea de a contacta rudele și așa mai departe.

Sistemul de plăți, care va permite cetățenilor să facă tranzacții și agenților economici tranzacții mai securizate și la comisioane mai mici din Republica Moldova în țările membre din Europa, în viceversa și așa mai departe.



              „Republica Moldova s-a evidențiat pe harta Europei. Noi am devenit credibili”

MOLDPRES: Dacă să faceți o concluzie, ce trebuie să înțeleagă cetățenii din aceste reforme, ce beneficii au ei?

Igor Grosu: Cetățenilor noi le explicăm de fiecare dată prin exemple concrete acele investiții pe care le facem noi în localitățile lor. Cred că nu este o localitate în Republica Moldova care, într-o formă sau alta, n-a beneficiat în acești ani de investiții care includ nu doar resursele noastre interne, dar și resurse venite din partea prietenilor noștri europeni, din partea Uniunii Europene, din partea partenerilor americani.

Toate deciziile care țin și de protecția copiilor și acele indemnizații până la doi ani pentru fiecare copil, indiferent dacă tata sau mama sunt angajați, contribuie la bugetul de asistență socială sau nu, acele majorări la pensii când ne-am propus să-i trecem, să-i aducem pe toți mai sus de 2.000 lei, să ridicăm pensia la 3.300 pentru cei care au 40 de ani de cotizare. Deci toate lucrurile astea noi le-am făcut. Acele compensații de-a lungul timpului în perioada rece a anului sunt resurse pe care noi am reușit să le aducem, am reușit să convingem partenerii noștri că suntem de bună credință. Compensația la electricitate, am găsit resurse și am menținut-o pe tot parcursul anului, nu doar pe cele 5 luni de perioada rece a anului.

Toate lucrurile astea vorbesc despre faptul că Republica Moldova s-a evidențiat pe harta Europei. Noi am devenit credibili, am devenit mai stimați, mai respectați și de fiecare dată când participăm la reuniuni internaționale, Moldova este menționată, este menționată din bine, de faptul cum ne-am comportat în criza refugiaților, cum ne comportăm acum.

Avem o poziție clară, spunem lucrurilor pe nume atunci când cineva atacă un stat vecin, luăm în calcul suveranitatea și integritatea teritorială. Deci tot ce facem noi e să ne mișcăm foarte repede, să fim disciplinați, să nu ne lăsăm manipulați și în 2029, cel târziu, să fim gata pentru a putea solicita decizia privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.





Legea cu privire la crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate: „Am expediat-o pentru expertiză, așteptăm decizia” 

MOLDPRES: Să vorbim despre o lege a cărei finalitate nu o cunoaștem. Este vorba despre proiectul de lege care prevede crearea Procuraturii Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate. A fost votat pe 20 februarie 2025, susținut cu votul a 61 de deputați în prima lectură. Inițiativa legislativă își propunea „să consolideze eforturile de combatere a corupției și criminalității organizate prin reunirea competențelor existente într-o structură specializată, unificată și eficientă”, citat din comunicatul Parlamentului. Ce se întâmplă cu această lege?

Igor Grosu: Noi am votat-o. Noi am votat, după care am avut o discuție și cu partenerii europeni. Noi le-am explicat foarte clar. Inițiativa legislativă a venit în urma unei analize a  prestației instituțiilor noastre de drept și de combatere a crimei organizate, de combatere a imixtiunilor din afară, urmare a alegerilor prezidențiale și referendumului. Atunci noi cu toții am văzut cât de mare a fost interferența din afară a grupărilor criminale și a Kremlinului și cum s-au comportat, cum s-au manifestat instituțiile de drept.

Au fost instituții care au livrat, dar si-au făcut misiunile așa, cu modestele resurse care le aveau, și altele care mai puțin, ca să nu fiu mai critic și mai dur în aprecieri. Și atunci am ajuns la concluzia că este indicat și justificat să concentrăm puținele capacități pe care le avem în procuraturi specializate într-una singură și să investim cu tot ce au nevoie: resurse umane. Toți se plâng că nu au suficienți bani, nu au oameni, nu au echipamente.

Niciodată nu o să fie situația în care să fie ideal, instituțiile să fie echipate și numai poftiți, luați cheia și intrați în birou și munciți. Nu este așa ceva. S-a luat decizia de a crea o instituție una capacitată, PACCO, care este cunoscută și cu această denumire. Partenerii ne-au rugat să le expediem acest document, să-l expertizeze în contextul reformei justiției, a reformei procuraturii. Ne-au rugat, ne-au recomandat să nu ne grăbim, în sensul în care să-i lăsăm să o analizeze. Noi am expediat-o, așteptăm decizia, recomandările, mai bine zis opinia lor, după care, din moment ce revenim, ne uităm peste ele, care sunt judicioase, care sunt relevante, le luăm în calcul, adoptăm legea și mergem mai departe.



Legea avocaturii: „Accept criticile. Intenția noastră a fost una bună - să ajutăm avocații”

MOLDPRES: Un alt proiect răsunător, mai ales acum în ultima perioadă, este Legea avocaturii. Există nemulțumiri în societate, avocații spun că Parlamentul nu a consultat opinia lor, că le sunt încălcate drepturile, principiile fundamentale. Ce le răspundeți avocaților?

Igor Grosu: Am auzit despre aceste discuții, am urmărit aceste discuții în spațiul public. Accept critica. Poate viteza cu care s-au mișcat lucrurile a fost una mai mare decât s-au așteptat unii ca să lăsăm mai mult timp pentru discuții publice.

Un lucru pe care pot să îl asigur reprezentanței avocaților în această profesiune liberă este că intenția noastră este una bună: să ajutăm avocații. Spre exemplu, acele modificări sau intervenții cum ar fi completarea comitetului sau grupului care se ocupă de analiza contestațiilor de etică și disciplină, dacă nu greșesc, acel comitet sau organism să fie completat cu trei membri din afara tagmei, din mediul academic sau societatea civilă. Această intervenție nu face decât să aducă plus valoare pentru că să fie reprezentat și mediul academic, societatea civilă, după analogii cu CSM, CSP, avocații urmând să își păstreze majoritatea în acest organism.

Am avut intenția să scoatem acea plată, pentru că există acum o plată pe care trebuie să o efectueze apelantul sau cel care depune o contestație; trebuie să plătească pentru a fi acceptat, să-i fie înregistrată cererea. Noi considerăm că scoaterea acestei plăți îi va încuraja pe cei care se consideră neîndreptățiți sau nemulțumiți de calitatea serviciilor, să apeleze mai ușor. Sunt și alte lucruri care, eu cred, vor contribui la îmbunătățirea activității avocaților.

Dar, s-a decis repede. Suntem deschiși să reconsiderăm, să analizăm anumite propuneri. Legea este expediată la promulgare la președintele țării. Sunt sigur că și președinta urmărește aceste discuții publice. Va analiza și, dacă va considera că trebuie să fie reevaluată, reanalizată, o va expedia Parlamentului și, evident, noi vom urmări atent, vom relua discuțiile astfel ca să avem o lege cât mai bună pentru această profesie, care este foarte importantă în asigurarea justiției în Republica Moldova.



          „Organizarea teritorial-administrativă a Republicii Moldova, subiect de discuții”

MOLDPRES: Reforma administrației publice locale. Exista o inițiativă ca Republica Moldova să fie organizată în trei regiuni: Nord, Sud și Centru. Se vorbea și despre eventualitatea creării județelor. Mai mențineți aceste idei pe agenda dumneavoastră politică?

Igor Grosu: Am ținut cont de schimbările demografice și migrația în exterior și în interior, exemplul ultimului recensământ ne arată lucrul acesta - migrarea populației în mediul urban sau în unele localități rurale care au devenit mai atrăgătoare.

De exemplu, apare Congaz, care altădată era, din câte îmi amintesc eu, cea mai mare localitate din Republica Moldova, și nu doar acum apar alte localități: Costești, Ialoveni, Măgdăcești, Criuleni, Stăuceni - a primit statutul de oraș. Noi vedem aceste mișcări ale populației.

Evident că, dacă ne comparăm cu Țările Baltice, la o populație de 2,3 sau 4 milioane, comparabil cu aceste țări, să ai 890, ceva sau aproape 900 de primării este un lux. Și lucrul acesta îl înțeleg și cetățenii, îl înțeleg și primarii, dovadă chiar în această legislatură, în această sesiune noi am votat amalgamarea în două cazuri: la Florești, unde 3-4 sate s-au amalgamat voluntar, a fost decizia consiliului local, cu consultarea cetățenilor, și alt caz la Leova. Trei-patru localități s-au amalgamat cu orașul Leova. Oamenii înțeleg că, dacă nu ai o primărie cu un număr critic de cetățeni, nu poți să-ți permiți să dezvolți infrastructura. Și aici, evident, trebuie să ai grijă ca drumurile de legătură dintre aceste localități să fie de bună calitate.

Calitatea serviciilor, când vorbim de managementul deșeurilor, educație, sănătate — asta e tendința. Noi nu o să putem să lăsăm sau să nu ne uităm la aceste lucruri.

Evident, acum, felul în care va arăta Republica Moldova într-o eventuală nouă structură, organizarea teritorial-administrativă, este un subiect de discuție. Noi avem raioane cu 70 de primării, raioane mari, și avem raioane cu nici 10 primării. Le pui pe cântar, nu o să dau acum denumirea, nici dintr-o parte, nici din alta, dar e incomparabil. Evident că resursele trebuie să le folosim cât mai rațional, nu în detrimentul accesului cetățenilor la servicii de calitate. Reforma precedentă, care a fost făcută, eu cred că aici s-a pierdut. Aici s-a dus la nemulțumirea cetățenilor. Omul ce face, când are o problemă? Se duce la primărie. Are nevoie de un act, are nevoie să-și confirme un document.

Și atunci când emitentul acestui serviciu pleacă mai departe, se creează acest impediment: distanță, transport, cheltuieli, drumul nu este în cea mai bună calitate. Evident că apare această frustrare: cum m-a ajutat pe mine acea reformă?

Deci lecția trebuie învățată, trebuie să învățăm și din experiența vecinilor, Țărilor Baltice, pentru că noi suntem comparabili cu ei, atât ca mărime, cât și ca număr de populație.



„Diplomația parlamentară are un rol important: construim relații de prietenie cu țările partenere”

MOLDPRES: Să vorbim despre  cooperarea internațională. Diplomația parlamentară este o modalitate eficientă de a promova politica externă a statului. Ce realizări avem la acest capitol? Cu ce state, cu ce organizații am reușit să consolidăm cooperarea? 

Igor Grosu: Diplomația parlamentară are un rol foarte important, dincolo de diplomația clasică, pe care o avem noi oficială, pe linia Ministerului de Externe, pe linia executivului și așa mai departe. Avantajul diplomației parlamentare este că noi construim relații de prietenie cu țările prietene, țările partenere. Le explicăm politicile, le explicăm dezideratele noastre, în special, noi acum foarte mult accent am pus pe integrarea europeană și e justificat lucrul acesta.



 



 Justificăm și convingem de ce avem nevoie de a semna acorduri, că vorbim, spuneam, de acorduri de securitate socială. Și când spun lucrul acesta mă refer în special la pensii, pentru că noi avem foarte mulți cetățeni ai noștri care au trăit, au muncit, care legal, care ulterior s-au legalizat în țările membre europene: Grecia, Franța, Spania, Germania. Acesta este un instrument de a-i proteja pe ai noștri, pentru că ajung la o vârstă când unii se retrag acasă, având contribuții sociale la sistemul de pensii în statul în care au trăit. De exemplu, cu Italia avem acest acord, în sfârșit, ratificat. Și aici trebuie să-i mulțumesc președinților celor două camere și președintelui Republicii Italiene, că au încurajat și au facilitat parcursul foarte rapid în procesul de ratificare, de promovare. Un rol important îl are diplomația parlamentară, pentru că discuți cu partidele reprezentate de acolo.

Noi, partidul pe care am onoarea să-l reprezint, face parte din Partidul Popular European. Evident că în fiecare parlament, membru al Uniunii Europene, există partide din această familie. Și este o platformă foarte bună de a-i convinge, a-i ruga. Și ei, ulterior, fac acest lucru în interiorul procesului decizional politic, la ei în parlament, fie că sunt la putere, fie în opoziție. În Senatul Italiei, decizia a fost votată unanim. Vă dați seama, asta e un caz istoric. Când toți, toți, toți, toți senatorii au votat unanim pentru ratificare, în aplauze, și au vorbit foarte frumos despre conaționalii noștri. Aceasta este și o contribuție a diplomației parlamentare.

O altă doleanță a diasporei noastre ține de recunoașterea permiselor de conducere. Muncind acolo, ei permanent solicită ca noi să avansăm în acest proces. Purtăm discuții cu partenerii germani, francezi. Deci, pe linia parlamentară, ne ajută să apropiem semnarea acestor acorduri care țin inclusiv de recunoașterea diplomelor de studii, pentru că se facilitează accesul la diferite poziții, să se angajeze la locuri mai bine plătite. Nu trebuie să facă munci mai puțin calificate, obțin o recunoaștere a competențelor profesionale din țara noastră.



 „Am reușit să construim această imagine de țară care este consecventă, se ține de cuvânt, este sinceră în ceea ce dorește să facă”

Evident, discutăm despre procesul de integrare europeană. Aici e cel mai important. A trebuit să fim prezenți pe toate platformele, că vorbim de reuniunile Comisiilor de Politică Externă, că vorbim de reuniunile președinților de Parlament ai țărilor membre ale Uniunii Europene, la care sunt invitate țările candidate la aderare. De fiecare dată am folosit această ocazie în schimb de vizite oficiale, pe linii bilaterale, pentru a explica, în primul rând, ce se întâmplă în Republica Moldova, de ce ajutor avem nevoie, în special în cazurile ce țin de criza energetică și reforma justiției.

Când, din prima sursă, le explici, le prezinți argumentele, interacționând cu guvernul lor, cu președinții lor, de ce o parte din asistența tehnică trebuie să fie canalizată spre Republica Moldova, pentru că solicitanți doritori sunt mulți. Dacă reușești să-i convingi, dar noi, slavă Domnului, am reușit să-i convingem, și nu vorbesc doar de Parlament, vorbesc și de Ministerul de Externe, vorbesc și de ministerele noastre din guvern, doamna președintă, am reușit să construim această imagine de țară care este consecventă, se ține de cuvânt, este sinceră în ceea ce dorește să facă, și atunci avem deschiderea asta despre care vă spun.



Eu particip, în virtutea funcției, la reuniunile președinților de Parlament ai statelor membre ale Uniunii Europene și alte platforme multilaterale, și vă spun cu satisfacție: da, se apropie omologii, întreabă, solicită întrevederi bilaterale pe platforma acestor evenimente. Sunt interesați, foarte bine informați, și asta mă bucură că au această preocupare față de Republica Moldova. Și de-aia spun: acum e momentul nostru și noi trebuie să fim disciplinați, consecvenți și să ne mișcăm repede în procesul nostru de integrare europeană.

MOLDPRES: Cum rămâne cu acordurile încheiate cu Comunitatea Statelor Independente? Au fost denunțate toate sau mai sunt câteva valabile?

Igor Grosu: Cu referire la acordurile cu CSI. Sunt multe, sunt din ordinul sutelor, dacă nu greșesc, pe diferite dimensiuni. O parte noi le-am denunțat. Unele necesită o procedură juridică detaliată în acest acord, care trebuie să o urmăm. Altele trebuie să fim atenți, să le analizăm. De exemplu, sunt acorduri care oferă niște drepturi cetățenilor noștri care se află pe teritoriul altui stat, membru CSI. Dacă aceste prevederi sau aceste aspecte nu sunt reglementate printr-un tratat bilateral cu Federația Rusă, cu Belarus sau cu un alt stat membru al CSI, deci noi trebuie să fim atenți să nu apară un vid. Analizăm foarte atent acolo unde vedem că nu este relevant. Da, mergem înainte, Ministerul de Externe face această triere.



„Două pericole la adresa securității Republicii Moldova - corupția și Federația Rusă”

MOLDPRES: Să vorbim despre relația Republicii Moldova cu Federația Rusă. Pentru că, iată, în ultimul timp, asistăm la mai multe mesaje. Recent, Guvernul a făcut un avertisment public: „Fabricile de dezinformare lucrează la turații maxime”. Ne apropiem de alegeri parlamentare și înțelegem foarte bine că cetățenilor trebuie să le fie asigurate condiții în care ei să-și exprime votul liber, nestingherit, nefiind influențați, nefiind manipulați. La începutul săptămânii, președinta Maia Sandu a publicat un mesaj în care, citez prima frază: „S-au pornit la turații maxime laboratoarele de inventat aberații. În următoarea perioadă, minciunile vor curge gârlă din partea trompetelor Kremlinului doar pentru a pune mâna pe Moldova și a o da în controlul unor interese străine”. Vă întreb, în acest context, dacă instituțiile statului, autoritățile, au elaborat o strategie pentru a răspunde acestor provocări, amenințări?

Igor Grosu: Da, trebuie să constatăm așa cum este, pentru că dacă nu pui un diagnostic corect al situației sau al unei boli, nu știi ce să faci, nu ești capabil sau nu poți să faci un tratament sau să combați acest fenomen. Da, din păcate, Federația Rusă a devenit un pericol pentru securitatea statului Republica Moldova. Pentru prima dată în istoria țării noastre, în Strategia Națională de Securitate, adoptată anul acesta, au fost menționate clar două pericole la adresa securității naționale: unul de ordin intern – corupția, și altul de ordin extern – Federația Rusă. Aceasta, din păcate, este un actor care, prin acțiunile sale – șantaj energetic, blocarea exporturilor, impunerea de restricții la producția noastră, susținerea grupărilor criminale organizate, protejarea condamnaților pentru infracțiuni grave, campanii masive de dezinformare și manipulare, finanțarea grupărilor criminale și a partidelor proruse, precum și prezența ilegală a armatei Federației Ruse pe teritoriul nostru, în stânga Nistrului – a demonstrat că nu respectă suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

De fiecare dată am văzut cum Federația Rusă tratează Republica Moldova: prin șantaj energetic. Una dintre realizările noastre este că ne-am securizat energetic și nu mai putem fi șantajați. Am diversificat piețele pentru producția noastră: vinul care nu le plăcea, pe care l-au pus sub embargo, acum îl vindem pe piețele europene și internaționale. Am mărit geografia exporturilor și am îmbunătățit calitatea, iar asta o recunoaște orice producător. Inclusiv cei care, cândva, vindeau vin în cisterne, care era îmbuteliat în Federația Rusă și apoi vândut ca vin moldovenesc. Instituțiile noastre sunt astăzi mai bine pregătite. Au trebuit să învețe din mers. Avem și sprijinul partenerilor noștri, inclusiv în domeniul securității cibernetice. Ne amintim cu toții valul de alerte false cu bombă la aeroport, în instituții de stat, în judecătorii. Aceste acțiuni aveau surse clare în Federația Rusă. De asemenea, finanțările pentru coruperea alegătorilor au venit tot din acea direcție.

Vom contracara aceste fenomene. Am înăsprit legislația privind coruperea alegătorilor. În corupția electorală participă atât cel care dă, cât și cel care primește. Fără supărare, dar vorbim de viitorul țării noastre și nu vom permite nimănui – niciunui bandit protejat de Federația Rusă – să cumpere alegerile sau să le falsifice. Noi vrem relații bune cu toată lumea, dar vrem relații bazate pe respect. Moldova este o țară mică, dar cu potențial. Noi nu cerem nimic altceva decât respectarea legislației internaționale, a Constituției noastre, a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. În ultima perioadă,  vedem acțiuni orchestrate, concertate, inclusiv cu implicarea serviciilor secrete ale Federației Ruse. Să nu uităm că Federația Rusă este singurul stat care își ține trupele militare ilegal pe teritoriul nostru. Nu există alt stat în lume care să procedeze astfel. Această prezență sfidează integritatea teritorială și securitatea Republicii Moldova. Aceste lucruri trebuie repetate mereu, pentru că există tentația unora de a uita.



„Alegerile din toamnă sunt esențiale: rămânem pe calea integrării europene sau ne întoarcem în zona incertitudinii și instabilității”

MOLDPRES: Dacă următorul Parlament va fi dominat de forțele pro-ruse, ce se poate întâmpla în Republica Moldova? Moldovenii vor mai putea circula liber în Europa?

Igor Grosu: Acesta ar fi un scenariu foarte prost pentru Republica Moldova. Să nu mergem prea departe – să ne uităm ce se întâmplă în Georgia. O țară care era campioană în procesul de integrare europeană a ajuns să fie capturată de un oligarh și penetrată de interesele Federației Ruse. A ajuns în starea în care se află astăzi. Exact în aceeași situație ar putea ajunge și Republica Moldova. Sprijinul financiar din partea Uniunii Europene și a altor parteneri nu va mai veni, pentru că niciun stat prieten nu va finanța un regim prorus.

Într-un astfel de scenariu, Federația Rusă ar încerca să folosească Moldova împotriva Ucrainei. Cu greu am reușit să păstrăm pacea și liniștea, să nu permitem regimului de la Tiraspol să fie implicat în războiul Federației Ruse contra Ucrainei. Cei din regiunea transnistreană înțeleg foarte bine cât de periculos este și ce consecințe ar avea o astfel de implicare. Eu totuși cred în luciditatea cetățenilor Republicii Moldova. Avem copii, rude, frați care muncesc în Uniunea Europeană și care pot face comparația între lumea păcii și stabilității și Rusia, care aduce război și distrugere. Cei care nu mă cred să meargă până la Odesa să vadă cu ochii lor urmările bombardamentelor: oameni civili uciși, orașe distruse.

Ar fi un dezastru pentru Republica Moldova. Alegerile din toamnă nu sunt despre partide sau despre cine vine la putere. Este o alegere esențială: rămânem pe calea integrării europene sau ne întoarcem în zona incertitudinii și instabilității. Rusia nu ne-a fost niciodată un partener sincer. Ce vedem că face în Ucraina este suficient ca să înțelegem. Noi nu ne dorim acel model. Moldova este o țară europeană, o țară cu tradiții frumoase. Am demonstrat că suntem de încredere, că suntem oameni pașnici, muncitori. Este decizia noastră suverană cum ne construim țara și din ce parte a lumii vrem să facem parte. Noi vrem să facem parte din lumea păcii și prosperității, unde viața umană este respectată.



Tratat de securitate colectivă cu Rusia: „Cei care promovează această idee în Republica Moldova sunt reprezentanții unei grupări criminale organizate, pioni ai Federației Ruse”

MOLDPRES: Recent, la Moscova, politicieni afiliați Kremlinului au afirmat că vor să atragă Republica Moldova într-un tratat de securitate colectivă condus de Federația Rusă. Ce ar însemna acest lucru?

Igor Grosu: Să privim la țările care sunt în acest așa-zis tratat de securitate colectivă: Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan. Ce au obținut? Au devenit mai slabe. Aceste tratate nu au dus la consolidare, ci la slăbirea sistemelor de securitate ale acestor țări. Cei care promovează această idee în Republica Moldova sunt, pentru mine, reprezentanții unei grupări criminale organizate. Partidul acela a fost interzis și declarat neconstituțional. Ei nu sunt altceva decât niște pioni ai Federației Ruse, care a ales calea războiului și a distrugerii. Noi am văzut ce înseamnă protecția oferită de Rusia: distrugere, sate rase de pe fața Pământului, orașe șterse de pe hartă. Nu acesta este modelul pe care ni-l dorim. Noi vrem să fim respectați, să fim tratați ca egali, să contribuim la marea familie europeană cu tradițiile, obiceiurile și valorile noastre.

Poporul rus este un popor mare, cu potențial. Îi doresc să ajungă într-o zi să aibă luxul libertății, să poată vorbi liber, să nu-și fie teamă pentru viața copiilor lor când își exprimă o opinie.

Dictatorii provoacă războaie și catastrofe. Până în 2022, nimeni nu și-ar fi imaginat că așa ceva este posibil în Europa. Moldova este o țară europeană și decizia este a noastră: vrem să facem parte din lumea păcii, prosperității și respectului pentru viața umană.

Lista electorală PAS, deschisă pentru personalități și partide care împărtășesc valorile europene



MOLDPRES: Să aruncăm o privire într-un viitor foarte apropiat: alegerile parlamentare. PAS s-a declarat deschis pentru personalități și partide politice care împărtășesc valorile europene autentice. Ați putea numi primele persoanele care vor ocupa primele zece poziții pe lista PAS?

Igor Grosu: O parte din personalitățile pe care le-am invitat să facă echipă cu noi au fost deja prezentate public. Vorbim aici despre domnul Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice, despre domnul Emil Ceban, rectorul Universității de Medicină și Farmacie. Vorbim și despre maestrul Nicolae Botgros, despre maestrul Constantin Cheianu, dar și despre alte personalități care au acceptat să ni se alăture. Nicu Popescu, fost ministru de externe, Marcel Spătari, fost ministru al muncii și protecției sociale, sunt și ei parte din această echipă. Și altele, alte nume sonore.

La fel, ne-am arătat deschiderea și față de partidele pro-europene extraparlamentare. Unele sunt încă în proces de reflecție, discută pe interior, altele au decis să participe pe cont propriu în aceste alegeri. Noi am demonstrat deschidere. A fost o decizie nu simplă în interiorul partidului, dar colegii au înțeles și au acceptat. Miza este mult mai mare. Și, chiar cu riscul de a mă repeta, aceste alegeri nu sunt despre partide. Sunt despre alegerea traiectoriei Republicii Moldova: continuăm drumul spre Uniunea Europeană sau dăm țara înapoi.

Eu îmi doresc foarte mult și sunt sigur că cetățenii înțeleg asta. Da, pe parcursul acestui mandat au fost și momente complicate. S-au făcut și greșeli. Nu greșește doar cel care nu face nimic – dar și acela greșește, tocmai pentru că nu face nimic. Important este să analizezi, să recunoști, să corectezi, să revii și să mergi mai departe.

În acest sens, suntem sinceri, suntem deschiși la critici, la propuneri, la oameni care nu fac parte din PAS. Aceste personalități care au fost invitate nu au niciun angajament să devină membri PAS – este decizia lor. Noi apreciem contribuția și deschiderea lor de a face parte din echipa noastră mare.



 „Contează foarte mult spiritul de echipă, mai puțin contează funcția”

MOLDPRES: Ce funcție ați accepta după încheierea mandatului de președinte al Parlamentului? De exemplu, funcția de prim-ministru, sunteți gata să o acceptați?

Igor Grosu: Fiecare e bun acolo unde se simte mai valorificat. Mai puțin contează funcția, contează să fii alături de echipă, iar lucrul ăsta o să fie garantat, indiferent de funcția în care o să mă aflu eu. La noi contează foarte mult spiritul de echipă, deciziile pe care le luăm, le discutăm, le acceptăm și mergem înainte. Mai puțin contează funcția.

 



MOLDPRES: Domnule președinte al Parlamentului, vă mulțumim pentru acest interviu.

Igor Grosu: Și eu vă mulțumesc.

Autor: Cornelia Stefoglu