INTERVIU MOLDPRES // Vicepremierul Vladimir Bolea: „Îmi doresc o Moldovă în care un copil din orice sat să aibă aceleași șanse ca un copil din capitală”

Investițiile în infrastructură nu mai sunt doar despre drumuri, utilaje sau kilometri asfaltați, ci despre calitatea vieții oamenilor și șanse egale de dezvoltare pentru toate comunitățile. De la modernizarea drumurilor locale și reabilitarea curților urbane, până la extinderea rețelelor de apă, canalizare și transport feroviar, Guvernul Republicii Moldova implementează un portofoliu amplu de proiecte menite să reducă decalajele dintre regiuni și să apropie țara de standardele europene.

În acest interviu, acordat în exclusivitate pentru MOLDPRES, vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, explică care sunt prioritățile actuale în infrastructură, cum este asigurat echilibrul între urban și rural, ce rol joacă fondurile europene și parteneriatele internaționale, dar și ce schimbări concrete vor resimți cetățenii în viața de zi cu zi în anii următori.

„Infrastructura bună creează încredere, iar încrederea creează economie”, spune oficialul şi arată viziunea Guvernului pentru mobilitatea și dezvoltarea regională a Republicii Moldova.

MOLDPRES: Care sunt cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în prezent în implementare și ce impact concret vor avea acestea asupra mobilității și economiei regionale?

Vladimir Bolea: Cele mai importante proiecte pe care le avem astăzi în implementare sunt orientate spre un obiectiv simplu și profund uman: mobilitatea oamenilor și calitatea vieții în comunitățile lor. Prin Programul Guvernului „Europa este aproape”, ediția 2025, urmează să fie realizate 579 de proiecte de dezvoltare locală, care includ construcția, reparația și reabilitarea a aproximativ 59,5 km de drumuri raionale și municipale, 493,5 km de drumuri comunale și străzi, precum și 170 km de căi pietonale și platforme de acces către școli, grădinițe, centre medicale și alte instituții. Impactul real al acestor proiecte nu se măsoară doar în kilometri, ci în viețile a peste 1,47 milioane de oameni — locuitorii celor 902 localități și cei peste 3.400 de instituții publice care vor beneficia direct. Mă bucur să pot spune că 25 dintre aceste proiecte sunt deja finalizate, ceea ce înseamnă drumuri și căi de acces pe care oamenii le folosesc acum, nu doar promisiuni pentru viitor.

În Chișinău, prin Programul „Curtea Europeană”, impactul este vizibil chiar în curțile blocurilor unde trăiesc oamenii: 469 de curți urmează să fie modernizate, iar în 57 dintre acestea lucrările au și început. Totodată, Programul Național „Satul European”, ediția a II-a, ajunge în aproximativ 804 localități, intervenind în infrastructura de bază — apă, canalizare, iluminat public, eficiență energetică — astfel încât un sat și un oraș să nu mai fie două lumi paralele. Toate aceste investiții în infrastructură susțin și economia locală, fac locurile mai predictibile pentru antreprenori și mai atractive pentru investiții. Infrastructura bună creează încredere, iar încrederea creează economie.

MOLDPRES: Cum asigură ministerul un echilibru real între dezvoltarea marilor centre urbane și investițiile în infrastructura locală din mediul rural?

Vladimir Bolea: Echilibrul dintre rural și urban nu apare de la sine — el trebuie construit prin politici publice ferme și persistente. În mediul urban, intervenim acolo unde orașele pot deveni poli de dezvoltare pentru regiuni întregi. Avem Programe Naționale dedicate pentru orașele Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Cahul și Comrat, și un program special dedicat municipiului Bălți, care poate și trebuie să devină un centru economic regional. Prin aceste programe, orașele sunt gândite ca noduri de creștere ce pot iradia beneficii către localitățile din jur.

În paralel, pentru mediul rural, Programul „Satul European” — aflat deja la a doua ediție și proiectat pentru o a treia — susține investiții în infrastructură de bază: apă și sanitație, instituții sociale, drumuri locale, creșe, spații publice, trotuare și, nu în ultimul rând, Planuri Urbanistice Generale, fără de care un sat nu poate planifica viitorul. Echilibrul real înseamnă ca un cetățean din mediul rural să aibă apă la robinet, drum asfaltat și instituții funcționale, la fel ca un cetățean din capitală. Provocarea care rămâne, și nu o ascund, este cea a locurilor de muncă — iar acest capitol îl putem rezolva doar prin sincronizare cu politicile economice naționale și investițiile private.

MOLDPRES: În ce măsură fondurile europene și parteneriatele internaționale contribuie la accelerarea proiectelor de infrastructură și care sunt principalele provocări în utilizarea acestora?

Vladimir Bolea: Pentru o țară cu nevoi mari și resurse bugetare limitate, fondurile europene și sprijinul partenerilor internaționali sunt mai mult decât bani — sunt viteza cu care putem construi. În domeniul apei și sanitației, finanțările externe însumează aproximativ 162 milioane de euro, ceea ce permite realizarea unor proiecte pe care Moldova nu le-ar putea susține singură. În același timp, pentru a accesa aceste fonduri, instituțiile noastre au responsabilitatea de a fi pregătite, de a cofinanța proiecte și de a prezenta documentație matură și profesionistă.

Cele mai mari provocări sunt condițiile dure de accesare, licitațiile care se prelungesc, lipsa ofertelor conforme și, uneori, capacitatea administrativă insuficientă a autorităților publice locale. Pentru a schimba acest lucru, ne aliniem la standardele europene inclusiv prin implementarea recomandărilor Comisiei Europene în Capitolul 22 — Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, pe care Ministerul îl coordonează în cadrul negocierilor de aderare.

MOLDPRES: Modernizarea drumurilor și a căilor ferate rămâne o așteptare majoră a cetățenilor. Ce termene realiste pot fi oferite pentru proiectele prioritare la nivel național?

Vladimir Bolea: În ceea ce privește drumurile, Programul „Europa este aproape” este răspunsul cel mai concret pe care îl pot oferi. În acest an, 70 de proiecte sunt deja implementate, iar restul sunt în derulare. Vreau ca oamenii să poată vedea cu ochii lor rezultatele — drumuri pe care merg la școală, la muncă sau la medic, nu ma interesează să facem promisiuni, muncim ca să traducem totul în bunăstare reală.

În domeniul feroviar, termenele realiste sunt mai lungi. Proiectul de reabilitare a tronsonului Bender-Căușeni-Cimișlia-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești a fost extins până la 31 decembrie 2027. În ceea ce privește proiectul Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, suntem în consultări cu BERD și BEI pentru a modifica condițiile astfel încât lucrările să poată fi executate direct de Calea Ferată din Moldova. Vrem ca infrastructura moldovenească să fie construită cu responsabilitate și ritm dinamic.

MOLDPRES: Cum se asigură transparența și controlul calității lucrărilor de infrastructură, în contextul unor investiții publice de amploare?

Vladimir Bolea: Transparența înseamnă încredere, iar încrederea oamenilor este cel mai important capital pe care îl poate avea o instituție publică. Alocarea fondurilor pentru dezvoltare regională și locală se face prin deciziile Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale — o structură mixtă în care Guvernul nu decide singur. Toate proiectele sunt selectate prin apeluri publice, și fiecare decizie este trasabilă într-un sistem informațional care oferă acces egal tuturor autorităților locale.

În implementare, monitorizarea este continuă — Agențiile de Dezvoltare Regională și Oficiul Național verifică lucrările în teren, iar în proiectele cu finanțare externă sunt instituite comitete de supraveghere și grupuri de cetățeni activi. Beneficiarii au dreptul și puterea să oprească lucrările dacă acestea nu respectă standardele. Prin acest mecanism, ne asigurăm că dezvoltarea regională și locală înseamnă investiții corecte și vizibile, nu statistici.

MOLDPRES: Ce rol joacă dezvoltarea regională în reducerea discrepanțelor economice dintre regiuni și ce instrumente concrete are ministerul pentru a sprijini comunitățile mai puțin dezvoltate?

Vladimir Bolea: Dezvoltarea regională este politica prin care statul spune fiecărei comunități: „nu ești singură”. Strategia Națională de Dezvoltare Regională 2022–2028 a identificat clar dezechilibrele economice — concentrarea resurselor în municipiul Chișinău, periferizarea regiunilor îndepărtate și decalajele persistente. Ca răspuns, finanțarea proiectelor regionale și locale se face prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care în acest an a avut alocații de circa 1,93 miliarde lei, cu un grad de valorificare de aproximativ 96%, iar pentru anul viitor sunt planificate aproape 1,94 miliarde lei.

Instrumentele prin care intervenim sunt variate: „Satul European” pentru mediul rural, „Poli de Creștere” pentru cele șase municipii strategice, Programul pentru Bălți, „Curtea Europeană” pentru revitalizarea curților, „Europa este aproape” pentru modernizarea drumurilor locale, „Servicii de creșe publice” pentru echilibrul între viața profesională și cea personală. În anii 2022–2025, sute de proiecte au schimbat deja realitatea în sate și orașe, iar acest ritm trebuie păstrat.

MOLDPRES: Privind spre următorii ani, care este viziunea dumneavoastră pentru infrastructura Republicii Moldova și ce schimbări vor resimți direct cetățenii în viața de zi cu zi?

Vladimir Bolea: Viziunea mea pentru infrastructură nu este tehnică — este personală. Îmi doresc o Moldovă în care un copil din Cahul sau Rîșcani să aibă același acces la apă potabilă și aceleași șanse ca un copil din capitală. O Moldovă în care drumul până la școală să fie sigur, unde părinții să ajungă acasă mai devreme, nu mai târziu, și o țară în care oamenii nu sunt obligați să plece pentru că infrastructura îi împinge să o facă. Dezvoltarea rețelei de apă și a canalizare, modernizarea drumurilor și cadrul de politici publice pe care îl construim vor integra Republica Moldova în standardele europene și vor crea o viață de zi cu zi mai demnă și mai sănătoasă pentru oameni.