INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Energiei, Dorin Junghietu: „Interesul primordial este ca cetățenii să aibă energie sigură şi la prețuri accesibile”

În urmă cu doar câțiva ani, Republica Moldova era în totalitate dependentă de o singură sursă de gaze, de un singur furnizor și de un singur coridor de aprovizionare. Orice decizie externă se transforma automat într-o criză internă, cu impact direct asupra cetățenilor. Această perioadă a fost însă depășită, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, într-un interviu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES.

În prezent, piața energetică a Republicii Moldova este mult mai deschisă, conectată la infrastructura europeană și, cel mai important, mult mai sigură, afirmă oficialul. Acest lucru se datorează inclusiv aplicării unui plan amplu de consolidare a independenței energetice, cu obiectivul clar de eliminare a dependenței de resursele energetice din Federația Rusă.

Realizările au venit în pas cu progrese semnificative obținute de țara noastră în procesul de integrare europeană. Astfel, Republica Moldova a făcut transformări substanțiale inclusiv prin transpunerea și implementarea acquis-ului comunitar în domeniul energiei, țara fiind lider, pentru al doilea an consecutiv, în Comunitatea Energetică la implementarea legislației europene.

Dorin Junghietu s-a referit și impactul situației regionale asupra prețurilor la energie. El a subliniat că gazul „ieftin” rusesc este deja istorie, iar energia produsă la MGRES nu mai este rentabilă nici economic, nici tehnic. Chiar și energia regenerabilă produsă local este astăzi mai ieftină. În același timp, Dorin Junghietu a subliniat că „tarifele nu au crescut din cauza deciziilor interne, ci din cauza faptului că Rusia a folosit energia ca armă politică”.

MOLDPRES: Domnule ministru, Dorin Junghietu, suntem practic la mijlocul sezonului rece. Cât de pregătită a fost Republica Moldova de iarnă, în ce domenii mai există vulnerabilități și cum vă propuneți să le eliminați?

Dorin Junghietu: Republica Moldova a fost bine pregătită pentru sezonul rece 2025–2026. Energocom a contractat în avans integral gazele necesare și, pentru prima dată, a creat o rezervă strategică de 200 de milioane de metri cubi, împreună cu alţi furnizori licenţiaţi, conform cotei de piaţă a fiecăruia, care acoperă consumul în lunile critice de iarnă.

În ceea ce privește energia electrică, avem capacitatea de a acoperi 100% din consum prin producție proprie și importuri diversificate. Malul drept al Nistrului este pe deplin asigurat cu gaze, iar eventualele livrări către malul stâng pot avea loc doar în baza unor solicitări oficiale și în cadrul legal existent.

Transparența achizițiilor a crescut semnificativ. Energocom operează conform regulilor europene, iar auditurile externe confirmă respectarea procedurilor competitive. Contractele netransparente din trecut au fost eliminate, iar prețurile sunt corelate cu indicii europeni.

MOLDPRES: În ce măsură situația regională influențează prețurile la energie și ce strategii are Ministerul Energiei pentru a asigura tarife stabile și accesibile pentru populație și agenții economici?

Dorin Junghietu: Ministerul implementează politici și nu are dreptul să intervină în activitatea operațională a întreprinderilor, iar de stabilirea tarifelor se ocupă ANRE. Situația regională este destul de complexă, deoarece Ucraina a pierdut o mare parte din capacitate de generare și importă energie de pe piața regională, respectiv, odată cu creșterea cererii, a crescut și prețul.

Interconexiunile între Europa de Est și piețele europene continentale sunt insuficiente, respectiv în zona noastră prețul la energie este mai mare. Dar Energocom face tot posibilul ca să găsească cele mai competitive prețuri. Interesul primordial al Ministerului este ca cetățenii, în primul rând, să aibă energie, şi apoi aceasta să fie sigură şi la prețuri accesibile, iar pe de altă parte ca agenții economici să fie mai competitivi, având siguranța că vor avea costuri rezonabile.

MOLDPRES: În ultimii ani, țara noastră s-a confruntat cu crize profunde în sectorul energetic, fiind dependentă de o singură sursă de aprovizionare cu energie și supusă șantajului din partea Federației Ruse. Putem afirma acum că am devenit independenți din punct de vedere energetic sau Rusia mai are cu ce să ne șantajeze?

Dorin Junghietu: În urmă cu doar câțiva ani, Republica Moldova era în totalitate dependentă de o singură sursă de gaze, de un singur furnizor și de un singur coridor de aprovizionare. Orice decizie externă se transforma automat într-o criză internă, cu impact direct asupra cetățenilor.

Această perioadă a fost depășită. Astăzi, piața energetică a Republicii Moldova este mult mai deschisă, conectată la infrastructura europeană și, cel mai important, mult mai sigură. Am pus în aplicare un plan amplu de consolidare a independenței energetice, cu obiectivul clar de eliminare a dependenței de resursele energetice din Federația Rusă.

Diversificarea surselor de energie electrică a fost un alt pas esențial. Din 1 ianuarie 2025, malul drept al Nistrului nu mai procură energie de la MGRES. Consumul este acoperit din producție internă, surse regenerabile și importuri din România și uneori din Ucraina, fiind aproximativ 12 surse diferite, producători și burse de energie.

România este principalul partener al Republicii Moldova în sectorul gazelor naturale. Prin Energocom, achiziționăm gaze de pe bursele europene și prin contracte pe termen mediu și lung, asigurând stabilitate și predictibilitate pentru consumatori.

Este important să clarificăm un lucru: tarifele nu au crescut din cauza deciziilor interne, ci din cauza faptului că Rusia a folosit energia ca armă politică. În 2021, prețurile internaționale au ajuns la niveluri record, iar Gazprom a redus unilateral livrările către Republica Moldova. Atunci, Energocom, cu sprijinul Uniunii Europene și o finanțare BERD, a început achizițiile transparente de pe burse și a creat stocuri strategice.

În plus, cota Gazprom în Uniunea Europeană a scăzut de la 45% în 2019 la doar 7% în 2023. Asta înseamnă că pur și simplu nu există volume suficiente de gaze rusești care să ajungă în Republica Moldova prin intermediari, contrar manipulărilor promovate de anumite forțe politice.

Gazul „ieftin” rusesc este deja istorie, iar energia produsă la MGRES nu mai este rentabilă nici economic, nici tehnic. Chiar și energia regenerabilă produsă local este astăzi mai ieftină.

MOLDPRES: Republica Moldova a înregistrat progrese remarcabile în domeniul energiei, care au fost evidențiate de Comisia Europeană în Raportul său anual privind extinderea. Care sunt principalele direcții unde mai sunt necesare reforme pentru a alinia sectorul energetic al Republicii Moldova la standardele și cerințele Uniunii Europene?

Dorin Junghietu: Într-adevăr, raportul Comisiei Europene confirmă faptul că Republica Moldova a realizat transformări substanțiale inclusiv prin transpunerea și implementarea acquis-ului comunitar în domeniul energiei, iar acest lucru reprezintă un progres major în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Raportul Comisiei pe anul 2025 evaluează reformele pe Capitolul 15 Energie ca având „un progres foarte bun”, iar sectorul energiei ca având un grad de pregătire pentru aderare evaluat între ,,moderat și bun”. Aceste calificative plasează energia printre capitolele fruntașe în procesul de aderare.

În ultimii ani, am reușit să eliminăm dependența de Centrala termoelectrică din regiunea transnistreană și să trecem la achiziția de energie electrică din piețele regionale, în special din România. În același timp, gazele naturale sunt achiziţionate de la producători din România și de pe bursele europene. O atenție deosebită a fost acordată stocurilor de gaze care au crescut de la 15% din consum la 20% din consum, inclusiv cele 50 milioane de metri cubi de gaze stocuri de securitate ce sunt depozitate în România și Ucraina. Prin măsurile de diversificare a surselor de energie electrică și de gaze naturale am asigurat integral consumul Republicii Moldova în iernile 2023–2024 și 2024–2025, când ne-am confruntat cu crize provocate de Federația Rusă.

Comisia Europeană a apreciat modificările aduse Legii gazelor naturale, care prevăd stocarea obligatorie a unui volum de gaze echivalent cu cel puțin 15% din consumul mediu anual plus stocul de securitate, dar și pașii concreți făcuți pentru liberalizarea pieței gazelor. Procesul de reducere treptată a obligațiilor de serviciu public pentru marii consumatori industriali, inițiat în octombrie, va fi finalizat până la 1 aprilie 2026, conform deciziilor ANRE.

Un alt progres important este finalizarea separării activităților de transport și furnizare a gazelor naturale, în conformitate cu cel de-al Treilea Pachet Energetic al UE. Totodată, a fost adoptată Legea energiei electrice, aliniată la Pachetul UE privind integrarea pieței de electricitate, iar Codul Fiscal a fost armonizat cu legislația europeană prin introducerea mecanismului de taxare inversă pentru energie electrică și gaze naturale.

Raportul evidențiază și progresele în domeniul energiei regenerabile, inclusiv organizarea licitațiilor pentru investiții majore în capacități solare și eoliene – peste 300 MW în total, dacă considerăm licitația încheiată cu succes în 2025 și cea din anul 2026 – precum și integrarea componentelor de stocare a energiei, un element esențial pentru securitatea sistemului.

De asemenea, Comisia a salutat modificarea cadrului legislativ privind guvernanța Uniunii Energetice și aprobarea Planului Național Integrat pentru Energie și Climă, care trasează direcția clară de decarbonizare a economiei.

În domeniul eficienței energetice, Centrul Național pentru Energie Durabilă a ajuns la maturitate și desfășoară cu succes programe naționale ce vizează reducerea consumului de energie în clădiri prin trei produse adresate zonei rezidențiale precum și prin programul de EcoVouchere, program prin care cetățenii, în special cei vulnerabili, au putut economisi circa 20 de milioane de lei în anul 2025 la facturile de energie electrică prin utilizarea de electrocasnice noi, mai eficiente.

Desigur, următoarea etapă presupune accelerarea proiectelor de infrastructură energetică, consolidarea capacităților instituționale și integrarea deplină în piața energetică europeană. Faptul că, pentru al doilea an consecutiv, Republica Moldova este lider în Comunitatea Energetică la implementarea legislației europene demonstrează că direcția aleasă este corectă și că putem avansa cu sprijinul partenerilor europeni.



MOLDPRES: Cum evoluează cooperarea dintre Republica Moldova și România în vederea conectării țării noastre la sistemul energetic european? Ce proiecte comune desfășoară cele două state și ce beneficii directe vor aduce acestea cetățenilor?

Dorin Junghietu: Cooperarea cu România este una strategică și extrem de solidă. Linia Vulcănești–Chișinău este aproape gata pentru a fi pusă în exploatare și va conecta direct Republica Moldova la sistemul energetic al României și la rețeaua ENTSO-E, oferind stabilitate și siguranță în situații de criză.

Avansăm în paralel cu proiectele Bălți–Suceava și Strășeni–Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb și vor consolida integrarea noastră în piața energetică europeană. Gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău funcționează la capacitate deplină și este baza securității noastre în sectorul gazelor.

Integrarea în Coridorul Vertical de gaze ne oferă acces la surse alternative din regiunea Caspică, la gaz lichefiat din Republica Elenă și chiar din Statele Unite ale Americii. Faptul că Republica Moldova a fost printre primele state care au utilizat acest coridor confirmă rolul nostru ca partener regional solid şi chiar furnizor de securitate.



MOLDPRES: Uniunea Europeană a venit cu un sprijin semnificativ de 1,9 miliarde de euro pentru dezvoltarea țării noastre. O parte din acești bani este destinată proiectelor din sectorul energetic. Care sunt acestea și dacă ați reușit să valorificați deja resursele planificate?

Dorin Junghietu: Sprijinul de 1,9 miliarde de euro oferit de Uniunea Europeană prin Planul de creștere pentru Republica Moldova este structurat pe două componente distincte, dar complementare. Prima componentă este planul de reforme, care include condiționalități clare asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană. În domeniul energetic, anul trecut au avut scadență 14 reforme-cheie.

Din acestea, trei reforme au fost îndeplinite înainte de termen, iar nouă au fost realizate conform calendarului asumat. Pentru moment, este dificil să estimăm exact aportul financiar aferent sectorului energetic, deoarece ne aflăm în etapa de validare a realizării reformelor de către Comisia Europeană. După această confirmare, resursele financiare vor putea fi valorificate pe deplin.

A doua componentă este planul investițional, care are un caracter dinamic și poate fi ajustat în funcție de prioritățile reale ale țării și de evoluțiile din sector. În ceea ce privește energia, acest plan prevede investiții majore în infrastructură. Un exemplu concret este modernizarea și dezvoltarea rețelelor electrice, unde sunt planificate investiții de aproximativ 200 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii gestionate de Moldelectrica. Aceste investiții sunt esențiale pentru creșterea securității energetice, integrarea surselor regenerabile și conectarea mai bună la piața energetică europeană.

Pe scurt, putem spune că Planul de creștere nu este doar o sursă de finanțare, ci un instrument strategic care leagă reformele structurale de investiții concrete, menite să facă sistemul energetic al Republicii Moldova mai modern și mai bine integrat în piața europeană.

MOLDPRES: Capacitățile de producere a energiei electrice din surse regenerabile au crescut constant în ultimii ani, iar în anumite zile, acestea au asigurat integral consumul intern. Însă, acest lucru vine și cu noi provocări. Cum intenționează Ministerul Energiei să crească în continuare ponderea energiei verzi, dar și să gestioneze provocările care intervin?

Dorin Junghietu: Anul 2025 a marcat accelerarea tranziției verzi. Republica Moldova se apropie de 1.000 MW capacități instalate din surse regenerabile, un rezultat care demonstrează atractivitatea sectorului pentru investitori.

Totodată, această creștere impune dezvoltarea capacităților de stocare și flexibilitate. De aceea, în noile licitații pentru energie regenerabilă sunt incluse și componente de stocare, esențiale pentru stabilitatea sistemului energetic. Este vorba despre o capacitate de generare alocată de 170 MW pe eoliene, cu obligația de a investi într-o capacitate asociată de stocare a energiei, iar prețul va fi stabilit prin licitație, fără a depăși plafonul de 1,44 lei/kWh aprobat de ANRE.

Un exemplu concret este proiectul realizat cu sprijinul Guvernului Italiei și PNUD, prin care trei spitale raionale din Strășeni, Cimișlia și Anenii Noi beneficiază de panouri fotovoltaice și sisteme de stocare. Aceste investiții vor produce anual peste 500 MWh de energie verde și vor reduce emisiile de CO₂ cu aproximativ 237 de tone pe an, oferind în același timp siguranță energetică instituțiilor medicale. În plus, aceste spitale au fost dotate şi cu sisteme de stocare a energiei electrice de peste 220 kWh.

Conform estimărilor din piaţă, în anul curent sunt planificate investiţii private pentru instalarea a cca 200 MW de baterii de stocare a energiei electrice, ceea ce ne va permite să integrăm mai multă energie regenerabilă în rețea şi să o folosim mai eficient.

MOLDPRES: Care sunt principalele acțiuni și reforme implementate în domeniul energetic în anul 2025 și ce priorități ați trasat pentru anul 2026 pentru a asigura securitatea energetică a țării?

Dorin Junghietu: Anul 2025 a marcat o etapă de maturizare a sectorului energetic din Republica Moldova, prin reforme structurale care au întărit funcționarea pieței, securitatea aprovizionării și tranziția către energie curată. Un moment istoric a fost lansarea Operatorului Pieței de Energie, OPEM, iar în luna decembrie au avut loc primele tranzacții pe Piața pentru Ziua Următoare și Piața pe Parcursul Zilei, ceea ce a însemnat intrarea efectivă a Republicii Moldova într-un nou model de funcționare a pieței energiei electrice, bazat pe reguli europene, transparență și concurență, când bursa va oferi semnale de preţ în baza cererii şi ofertei.

Tot în 2025 a fost consolidat rolul companiei de stat Energocom, care a preluat furnizarea gazelor naturale pentru aproximativ 830.000 de consumatori. Această decizie strategică a fost esențială pentru asigurarea continuității livrărilor și pentru protejarea cetățenilor de riscuri similare celor întâmpinate în criza energetică din 2022.

Un alt pilon important a fost eficiența energetică, unde investițiile realizate în 2025 se traduc direct în facturi mai mici pentru cetățeni. Au fost demarate proiecte de modernizare a școlilor, spitalelor, blocurilor locative și a sistemelor de termoficare, în linie cu angajamentul Republicii Moldova de a eficientiza energetic anual 0,8% din suprafața totală a clădirilor din țară. Anul acesta vom pune un accent sporit pe consolidarea capacității de implementare a proiectelor de eficiență energetică pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor guvernamentale și ale partenerilor de dezvoltare.

Privind spre 2026, prioritățile noastre sunt concentrate pe continuarea consolidării securității energetice într-un sistem cu o pondere tot mai mare a surselor regenerabile. Una dintre principalele provocări este implementarea accelerată a sistemelor de stocare a energiei electrice și a capacităților flexibile de echilibrare.

O altă direcție majoră pentru 2026 este continuarea transpunerii și implementării legislației europene rămase în domeniul energiei, inclusiv cadrul legal privind stocurile obligatorii de produse petroliere – un pachet complex, cu implicații investiționale importante atât pentru stat, cât și pentru operatorii din piață.

Nu în ultimul rând, în 2026 vom continua să stimulăm inovația în sectorul energetic. Recent, Republica Moldova a aprobat primul proiect în cadrul Energy Sandbox, care vizează testarea tehnologiei vehicle-to-grid (V2G). Republica Moldova este prima țară din regiune care a lansat un astfel de cadru de reglementare controlat, ce permite testarea de tehnologii și modele inovatoare – de la stocare și rețele digitale până la mobilitate verde – în condiții sigure și flexibile,  promovând alinierea deplină la piața energetică a Uniunii Europene.

Domnule ministru, Dorin Junghietu, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a ne acorda aceste interviu.

Reporter: Natalia Sandu