INTERVIU MOLDPRES // Ambasadorul Lituaniei, Tadas Valionis, despre perspectiva aderării Republicii Moldova la UE: „Dacă faci lucrurile să devină reale, ele vor deveni realizabile”

Ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, Tadas Valionis, a oferit un interviu exclusiv pentru MOLDPRES, în care a vorbit despre experiența Lituaniei în procesul de aderare la Uniunea Europeană și despre lecțiile utile pentru Republica Moldova. Valionis a subliniat că toate reformele — de la combaterea corupției și consolidarea sistemului de justiție, la adaptarea agriculturii și protecția mediului — sunt esențiale pentru a obține statutul de stat membru al UE, iar succesul acestora depinde de o implementare riguroasă și susținută.  

Ambasadorul a vorbit și despre beneficiile aderării pentru cetățeni, comparând standardele de trai din Lituania și Moldova, inclusiv pensiile și salariile, și a oferit perspective asupra termenului propus de Chișinău pentru integrarea europeană până în 2030.



MOLDPRES: Republica Lituania marchează pe 16 februarie Ziua Națională. Care este semnificația istorică a acestei date și cum este celebrată, de regulă, de către cetățenii lituanieni?

Tadas Valionis: Avem mai multe Zile ale Independenței. Prima datează de acum câteva secole, de la încoronarea primului nostru rege. 16 februarie marchează ziua în care ne-am restaurat independența după prăbușirea Imperiului Rus în timpul Primului Război Mondial. În acea zi, am restabilit parcursul istoric al Lituaniei către independență. Totuși, am pierdut-o din nou în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Mai sărbătorim o altă Zi a Independenței, pe 11 martie. La 11 martie 1990, am declarat restaurarea independenței noastre, devenind prima republică sovietică care s-a desprins de Uniunea Sovietică. Oficial, avem trei Zile ale Independenței, însă 16 februarie este probabil cea mai apropiată de inimile noastre, deoarece reprezintă restaurarea Lituaniei ca stat național — nu ca parte a Commonwealth-ului cu Polonia. Și aceea a fost o etapă importantă în istoria Lituaniei, însă 16 februarie marchează nașterea statului lituanian modern. Lituania modernă își are rădăcinile în acea zi. 

De obicei, organizăm ceremonii oficiale: președintele susține un discurs, Parlamentul marchează momentul, iar au loc recepții oficiale. Aici, la Chișinău, vom organiza, de asemenea, un eveniment similar pentru a marca această zi. Deoarece avem trei date importante de sărbătorit — iar Lituania este foarte apreciată în Moldova — eu personal prefer să sărbătoresc încoronarea regelui, pentru că are loc vara. În Moldova, vara este sezonul perfect pentru o sărbătoare adevărată, mai ales pe terase și în aer liber. 

Vom organiza și o mică reuniune acasă pentru lituanieni și vom deschide o expoziție la Turnul de Apă din Chișinău pentru a marca această ocazie. În Vilnius, însă, va fi o mare sărbătoare națională.

MOLDPRES: Lituania și Republica Moldova împărtășesc un trecut similar, ambele state proclamându-și independența în 1991. Cum a reușit Lituania să se desprindă de trecutul sovietic si să construiască o identitate europeană?

Tadas Valionis: Statul lituanian care a existat între Primul și al Doilea Război Mondial a fost extrem de important pentru noi, deoarece o întreagă generație a crescut în acea perioadă și știa ce înseamnă independența. 

Am menținut o mișcare de rezistență îndelungată, care a continuat chiar și în anii ’70 și ’80. Astfel, lupta noastră a durat decenii. În cele din urmă, ne-am declarat independența în 1990 — cu un an înaintea majorității celorlalți. Am fost deschizătorii de drum. Ne-am asumat riscul de a declara independența la 11 martie 1990.

Celelalte republici baltice, Letonia și Estonia, au urmat puțin mai târziu. Moldova a fost prima țară care ne-a recunoscut independența. La 31 martie 1990, fiind încă Republica Sovietică Socialistă Moldovenească și nefiind încă independentă, parlamentul dumneavoastră a recunoscut independența Lituaniei. Am avut legături foarte profunde. Unele publicații clandestine erau tipărite cu alfabet latin în Lituania și, de asemenea, în Letonia. Reprezentanți lituanieni au vorbit la mitingul dumneavoastră din piața centrală, în fața a aproape un milion de oameni. A existat o legătură puternică și autentică între noi. 

Cum am obținut independența? Parțial prin determinare, parțial prin noroc și, de asemenea, pentru că Rusia era slabă în acel moment. Împotriva noastră a fost folosită forța — au fost desfășurate tancuri și trupe, iar mai mulți ofițeri au fost uciși. Forțele sovietice au preluat controlul asupra unor clădiri, inclusiv turnul de televiziune și academia de poliție. O perioadă, la televiziune au apărut persoane cu un puternic accent rusesc, încercând să prezinte situația într-o altă lumină. Există multe legende, narațiuni din acea perioadă. 

Totuși, societatea a rezistat. Oamenii au protejat clădirea parlamentului și au ridicat baricade. Această situație tensionată a durat aproape un an. Deși unele clădiri strategice au fost ocupate, parlamentul a rămas sub control lituanian. 

În 1991, pe măsură ce Uniunea Sovietică începea să se prăbușească, noi eram pregătiți. În iulie 1991, am semnat un acord reciproc cu Rusia, care ne-a recunoscut independența. Nu am participat la Acordurile de la Belaveja, deoarece la acel moment ne consideram deja pe deplin în afara Uniunii Sovietice.



MOLDPRES: Care au fost cele mai mari provocări întâmpinate înainte și după aderarea la Uniunea Europeană și ce reforme s-au dovedit a fi cele mai dificile, dar decisive, pentru obținerea statutului de stat membru al UE?

Tadas Valionis: Care reformă este cea mai importantă? În realitate, trebuie schimbat totul — așadar, fiecare reformă este crucială. Aderarea la Uniunea Europeană vine la pachet. Trebuie să combateți corupția, să adaptați sectorul agricol, să mențineți disciplina fiscală, să asigurați funcționarea corectă a sistemului de justiție și să implementați toate reglementările de mediu. Este un proces complex și cuprinzător. 

Probabil cele mai dificile reforme sunt cele mai ample și mai complexe. În mod tradițional, sectorul agricol este printre cele mai provocatoare, deoarece implică cote și numeroase cerințe de mediu. Protecția mediului este, de asemenea, un domeniu major și foarte important în cadrul Uniunii Europene. 

Totuși, în cazul Moldovei, aș evidenția corupția și sistemul de justiție. Cred că este evident pentru toată lumea că, dacă doriți să avansați în negocieri și să implementați cu succes reformele, aveți nevoie de un sistem de justiție funcțional și credibil. Odată ce acesta va fi consolidat, instituțiile vor funcționa corespunzător, investitorii vor avea încredere în Moldova și vor fi mai dispuși să vină și să investească aici.

MOLDPRES: În ce măsură beneficiile apartenenței Lituaniei la Uniunea Europeană sunt resimțite astăzi de către cetățenii țării dumneavoastră?

Tadas Valionis: Cred că toată lumea și-a dat seama cât de mult avem de pierdut atunci când a început războiul din Ucraina. Oamenii au început să reflecteze, stând acasă, în bucătăriile lor, și să aprecieze cu adevărat cât de bună este viața noastră. 

Uitați-vă la cele două țări ale noastre. Așa cum am menționat, ne-am declarat independența aproape în același timp și ne-am recâștigat independența aproape în același moment. Lituania a aderat la Uniunea Europeană; Moldova nu. Dacă ne uităm la mărimea populațiilor, acestea sunt aproximativ comparabile. Lituania are acum aproape trei milioane de oameni — mai ales pentru că mulți se întorc acasă. Moldova are în jur de două milioane și jumătate. În acest sens, țările noastre sunt similare. 

Dar dacă ne uităm, de exemplu, la pensiile din Lituania, pensia medie este acum peste 800 de euro net — adică suma pe care oamenii o primesc efectiv în conturile bancare. Prin lege, pensiile cresc odată cu salariile.

În practică, aceasta înseamnă că ele cresc anual cu aproximativ 8–10%. Dacă pensia medie este de 800 de euro anul acesta, anul viitor va fi aproape 900 de euro. Pensia minimă este în jur de 600 de euro, iar unele pensii pot ajunge la 2.000 de euro, în funcție de cât a contribuit o persoană pe parcursul vieții active. Aceste creșteri sunt garantate prin lege în fiecare an. 

Dacă nu am fi aderat la Uniunea Europeană, nu ne-am fi putut permite acest lucru. 

Luați salariile ca alt exemplu. Salariul mediu net al unui profesor este de aproximativ 2.000 de euro pe lună — aceasta este suma primită după taxe. Salariul mediu al unui medic variază între 3.000 și 3.500 de euro net pe lună. 

Așadar, puteți compara singuri. Când vine vorba de calitatea vieții și standardele economice, diferența este semnificativă — în unele domenii de trei până la cinci ori mai mare.



MOLDPRES: Autoritățile de la Chișinău și-au propus anul 2030 ca obiectiv pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Din perspectiva experienței Lituaniei, considerați acest termen realist?

Tadas Valionis: Dacă faci lucrurile să devină reale, ele vor deveni realizabile. Este atât de simplu atunci când te uiți înapoi la trecut. Am început negocierile în 2000 și le-am finalizat în 2002, deci le-am încheiat în doar doi ani. Deși trebuie să menționez că, imediat după ce ne-am declarat independența, am început să aliniem legislația noastră la standardele Uniunii Europene.

Așadar, nu doar în acei doi ani am făcut reforme — întotdeauna ne-am mișcat spre Uniunea Europeană. Am avut acorduri de cooperare, ceva similar cu DCFTA, și am progresat constant către standardele UE.

Apropo, Moldova se mișca în aceeași direcție. Ați semnat Acordul de Asociere în 2013, la Vilnius, ceea ce a avut un impact și asupra Moldovei, pentru că a trebuit să schimbați unele legi ca să respectați standardele europene și să obțineți acces pe piața europeană. Deci și voi vă îndreptați în această direcție.

Cred că este realizabil, dar necesită mult efort și muncă intensă din partea administrației publice. S-ar putea întâmpla în 2030, s-ar putea să fie în 2035, dar ar putea fi și în 2027.

De exemplu, dacă te uiți la negocierile de pace din Ucraina, dacă următoarea extindere face parte din acordul de pace, ar putea avea loc chiar mai devreme. Așadar, are sens să fii pregătit cât mai curând posibil și să faci tot ce este necesar pentru a putea adera la Uniunea Europeană.

Trăim într-o lume imprevizibilă, așa că trebuie să fii pregătit să profiți de oportunitățile care apar.

MOLDPRES: Cum au fost convinse comunități rusofone din Lituania că aderarea la UE și NATO aduce beneficii mai mari decât menținerea unor relații „privilegiate” cu Rusia?

Tadas Valionis: Nu am avut o relație privilegiată cu Rusia. Primul lucru pe care l-au făcut atunci când ne-am declarat independența a fost să ne întrerupă aprovizionarea cu energie, așa că am trăit în case reci timp de aproximativ un an înainte să ne putem adapta. 

Trebuie să spun și că, atunci când ne pregăteam să aderăm la Uniunea Europeană, populația rusă din Lituania era relativ mică — în jur de 6,3% în acel moment. Era a treia cea mai mare naționalitate: cel mai numeros grup, aproximativ 83%, erau lituanieni, al doilea grup, în jur de 7,7%, erau polonezi, iar al treilea erau ruși. 

Nu am date exacte despre cum a votat populația rusă, dar aș presupune că voturile lor reflectau societatea lituaniană în ansamblu, deoarece sunt bine integrați. Desigur, există școli și instituții culturale rusești, dar, în general, implicarea cu comunitatea rusă din Lituania a fost mai puțin dificilă decât în alte țări. Mulți dintre prietenii mei ruși se consideră cetățeni lituanieni și au investit mult în țară. 

Deși nu am date precise despre cum au votat, lituanienii au susținut aderarea la UE în referendum cu peste 90% din voturi. Acest nivel de sprijin a fost fără precedent — nu am mai văzut nimic similar în niciun referendum sau alt vot de atunci încoace.



MOLDPRES: Ce lecții însușite de Lituaniei în procesul de aderare la Uniunea Europeană le considerați relevante pentru Republica Moldova în această etapă? Din perspectiva Lituaniei, care sunt cele mai importante reforme pe care Republica Moldova trebuie să le accelereze pentru a avansa pe calea integrării în UE?

Tadas Valionis: Astăzi, cred că cel mai important lucru este să construim o structură solidă formată din oameni competenți. Trebuie să pregătim mulți specialiști și, de asemenea, să încurajăm profesioniștii calificați să revină din România și din alte țări, deoarece ei reprezintă un potențial uriaș. Mulți tineri moldoveni au plecat, au primit o educație foarte bună și au acumulat experiență valoroasă. Ei ar putea reveni și deveni parte a echipei responsabile de negocieri și reforme. 

În opinia mea, aceasta este prioritatea numărul unu, pentru că de calitatea echipei va depinde calitatea negocierilor.

Negocierile cu Uniunea Europeană sunt, în mare măsură, exerciții tehnice. Preiei legislația europeană și o adaptezi la realitățile Moldovei. Totuși, există domenii care vor fi cruciale pe termen lung — de exemplu, cotele agricole, subvențiile agricole și alte prevederi care vor influența viața economică după aderare. De aceea, este important nu doar să implementați bine reformele, ci și să negociați eficient. 

Așadar, primul pas este constituirea unei echipe puternice și profesioniste. Aș mai spune că o campanie publică de informare este extrem de importantă, astfel încât oamenii să înțeleagă ce înseamnă cu adevărat acest proces. Guvernele ar trebui să explice că reformele nu sunt realizate de dragul Uniunii Europene, ci pentru Moldova însăși.

În unele țări a existat tendința de a da vina pe Bruxelles — de a spune: „Facem asta pentru că ne obligă Bruxelles-ul.” Am lucrat eu însumi la Bruxelles timp de patru ani și știu cât de ușor este să transferi responsabilitatea în acest mod. În realitate, însă, reformele sunt necesare pentru Polonia, pentru Lituania și pentru orice țară care dorește să se modernizeze — nu pentru Bruxelles. Uneori, deciziile nepopulare sunt necesare pentru binele pe termen lung al țării.

Dacă oamenii sunt încurajați să creadă că Bruxelles-ul este de vină, acest lucru poate duce la frustrare, așa cum am văzut în cazul Brexitului și al altor mișcări similare din diferite țări. Legislația europeană va reprezenta doar o parte a cadrului general. Bruxelles-ul nu vă va conduce țara. Legile vor fi aplicate și puse în practică de propriile instituții, pentru deceniile următoare. 

Reforma justiției este esențială. Reformele economice sunt la fel de importante — tot ceea ce ține de creșterea economică durabilă. De ce să aderi la Uniunea Europeană dacă nu crești și nu te dezvolți ulterior? Creșterea trebuie să fie o prioritate, iar tot ceea ce ține de consolidarea economiei este crucial. Acesta este, probabil, mesajul principal.

MOLDPRES: Care sunt domeniile pe care le considerați prioritare pentru cooperarea moldo-lituaniană în contextul integrării europene și ce sugestii ați putea oferi autoritățilorde la Chișinău pentru accelerarea reformelor și apropierea de UE?

Tadas Valionis: Da, Republica Moldova beneficiază în prezent de un sprijin puternic din partea Uniunii Europene. Există o cooperare foarte strânsă. Țara primește milioane — chiar miliarde — de euro pentru diverse proiecte. Din cele 27 de state membre ale UE, 20 au deja ambasade la Chișinău, astfel că aproape toate sunt prezente aici.

Există, de asemenea, un sprijin bilateral considerabil, iar practic toate sectoarele sunt acoperite. Ca țară mică, analizăm atent unde expertiza noastră poate aduce valoare adăugată și încercăm să contribuim în domeniile în care sprijinul este încă necesar.

În prezent, implementăm proiecte finanțate de UE în domeniul managementului frontierelor. Acordăm asistență pentru reforma Ministerului Afacerilor Interne și a Poliției. De asemenea, lucrăm intens la dezvoltarea unei baze de date ADN. Împreună cu mai multe state europene și cu sprijinul UE pentru procurarea echipamentelor și instruirea experților, contribuim la crearea unei baze de date ADN moderne pentru investigațiile polițienești.

În plus, avem o cooperare solidă în domeniul apărării. Am lansat un program pe trei ani, în cadrul căruia ne-am angajat să alocăm anual câte 2 milioane de euro pentru sprijinirea reformei forțelor armate ale Republicii Moldova. Implementăm și o inițiativă de „înfrățire” a batalioanelor. Am selectat un batalion din Lituania, situat departe de capitală și confruntat cu provocări similare celor ale unui batalion din Cahul, aflat, de asemenea, la distanță de Chișinău. Prin acest parteneriat, contribuim la dezvoltarea structurilor lor și oferim cea mai mare parte a asistenței noastre militare la acest nivel.

Avem, totodată, experți lituanieni care activează în Republica Moldova în domeniul agriculturii, inclusiv în cadrul Ministerului Agriculturii. De asemenea, dispunem de experți care sprijină reforma justiției, în prezent implicați în combaterea spălării banilor.

În plus, împreună cu UE, suntem implicați în proiecte de sprijinire a autorităților din domeniul concurenței. Alături de Slovacia, Germania și Letonia, implementăm un proiect major privind managementul finanțelor publice în Republica Moldova.

Și aceasta este doar o parte din imagine. În fiecare zi se întâmplă foarte multe lucruri aici. Încercăm să contribuim cât mai eficient, fără a suprapune eforturile altor parteneri sau a intra în competiție cu ei. În același timp, este important să valorificăm pe deplin sprijinul disponibil, deoarece numeroase țări ajută activ Republica Moldova.

Aceasta este situația actuală.



MOLDPRES: Cum apreciați nivelul actual al relațiilor bilaterale dintre Republica Moldova și Lituania? Există proiecte concrete sau inițiative comune care urmează să fie lansate în perioada următoare?

Tadas Valionis: Probabil că relațiile politice nu ar putea fi mai bune. Președinții noștri se cunosc foarte bine. În timpul mandatului meu, președintele țării mele a fost deja de două ori în Republica Moldova. Anul trecut a venit și prim-ministrul nostru. Recent, ministrul nostru de externe s-a aflat la Chișinău. Tot la inițiativa noastră a a vut loc vizita celor trei președinți ai parlamentelor din statele baltice la Chișinău. Luna viitoare, ministrul nostru al Agriculturii intenționează, de asemenea, să efectueze o vizită.

Desfășurăm numeroase acțiuni comune. Am transferat contribuția noastră de 200.000 de euro pentru amenajarea unei săli de management al crizelor și comunicare în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Proiectul este implementat împreună cu țările nordice și baltice, iar noi ne-am oferit contribuția financiară în acest sens.

Pe dimensiunea strict bilaterală, am menționat deja cooperarea în domeniul apărării, unde sprijinul total va ajunge la 6 milioane de euro. Este o sumă considerabilă. Totuși, ne concentrăm în special pe ceea ce face Uniunea Europeană, deoarece aceasta este cea mai bună modalitate de coordonare a eforturilor. Obiectivul Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană, un pas care va influența evoluția țării pentru următoarea sută de ani. De aceea ne concentrăm pe acest scop, care coincide și cu obiectivul nostru pe termen lung: extinderea ariei de prosperitate și securitate în Europa. În acest sens, colaborăm strâns cu celelalte state membre ale UE pentru a sprijini acest proces.

MOLDPRES: Cum colaborează Ambasada Lituaniei cu diaspora lituaniană din Republica Moldova?

Tadas Valionis: Datorită relațiilor noastre bune, organizăm și sărbători comune aici, la ambasadă. Participăm în fiecare an, în septembrie, la Ziua Etniilor din Chișinău, alături de comunitatea lituaniană. De asemenea, îi vizitez ocazional pe lituanienii care locuiesc în Transnistria, unde există o mică comunitate de cetățeni și naționali lituanieni.

Per ansamblu, comunitatea este destul de mică. Mai puțin de 300 de cetățeni lituanieni sunt înregistrați în Republica Moldova, iar aproximativ 20 dintre ei participă activ la evenimente și vin să voteze la alegerile noastre. Deși este o comunitate mică, este foarte caldă și primitoare. Îmi face o deosebită plăcere să petrec timp alături de ei.



MOLDPRES: Lituania este membră NATO de aproape două decenii. Cât de importantă a fost aderarea la Alianță pentru securitatea țării și cât de sigură se simte astăzi Lituania, având în vedere proximitatea față de Rusia? Cum apreciați situația de securitate din regiune și impactul acesteia asupra Europei de Est?

Tadas Valionis: Am aderat la NATO cu o lună înainte de a adera la Uniunea Europeană — pe 29 martie 2004. La scurt timp după aceea, primele aeronave ale misiunii NATO de poliție aeriană au aterizat la Šiauliai. La acel moment, Misiunea NATO de Poliție Aeriană tocmai fusese lansată, iar primele avioane de luptă F-16 ale Forțelor Aeriene ale Belgiei au sosit în Lituania. Acesta a fost începutul, în termeni practici, al apartenenței noastre la NATO.

În ceea ce privește impactul asupra securității Lituaniei și a Europei de Est, aș răspunde printr-o întrebare. Încercați să vă imaginați cum ar arăta această regiune astăzi, în timpul războiului din Ucraina, dacă Lituania nu ar fi membră NATO — dacă Polonia nu ar fi membră NATO, dacă România nu ar fi membră NATO. Am fi îndrăznit să sprijinim Ucraina în măsura în care am făcut-o? Ar mai exista Ucraina? Ar mai exista Republica Moldova? Cum ar fi trebuit să acționeze lituanienii? Cât de amenințați ne-am simți? Ce alegeri dificile ar avea de făcut națiunile noastre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dacă amenințări similare ar fi îndreptate împotriva tuturor?

Cred că situația ar fi fost cu totul diferită. Am fi fost mai puțin liberi și mult mai nesiguri. Societățile noastre ar fi fost mult mai traumatizate. Iar pentru Ucraina, consecințele ar fi fost, cel mai probabil, și mai devastatoare.

MOLDPRES: Ce mesaj ați transmite autorităților de la Chișinău, dar mai ales cetățenilor Republicii Moldova care mai privesc cu scepticism aderarea la UE, invocând costuri sau pierderea identității naționale?

Tadas Valionis: Nu aș spune că sărăcia face parte din identitatea națională. Cred că preferăm să fim naționaliști bogați decât naționaliști săraci, iar Uniunea Europeană ne ajută foarte mult să realizăm acest lucru. Este un mit pur că aderarea la UE te-ar face să-ți pierzi identitatea națională. Pentru a-ți păstra identitatea, trebuie să fii puternic — un stat puternic, instituții puternice — doar atunci ești cu adevărat liber să fii tu însuți. Acest lucru s-a demonstrat în Lituania. Lituanienii de astăzi sunt mai puternici ca niciodată, mai bogați ca niciodată și mai liberi ca niciodată. Nu văd nicio cale de întoarcere la lumea în care trăiam înainte de extinderea UE sau înainte de prăbușirea Uniunii Sovietice. Nimeni nu vrea să se întoarcă.

Pentru cei care sunt sceptici, uitați-vă pe hartă și analizați-vă poziția. Sunteți europeni? Cum vreți să faceți comerț? Cum vă vedeți viitorul? Unde vreți să studieze și să trăiască copiii voștri? Vreți libertate sau vreți să trăiți sub influența Rusiei și într-o lume a iluziilor? Priviți în jur, uitați-vă la vecinii voștri, vedeți ce oferă Uniunea Europeană — și nimeni nu vrea să se întoarcă.

Chiar și în rândul minorităților, sunt sigur că toți din Lituania vor să rămână în UE. V-am dat cifrele legate de salarii. Am cinci copii, iar două dintre fiicele mele au studiat în străinătate pentru că au avut oportunitatea perfectă. Una a studiat în Belgia, cealaltă în Țările de Jos, și au fost tratate ca și cum ar fi fost locale, fără să plătim mai mult decât am fi cheltuit sprijinindu-le la Vilnius. Acum ele sunt libere să aleagă unde să trăiască — una lucrează la Viena, cealaltă se întoarce în Lituania.

Dacă vrei să fii prosper, trebuie să fii deschis către lume. Trebuie să aduci aici tot ce e mai bun din lume, nu doar să stai acasă, să-ți ții mâinile încrucișate, să cânți cântece naționale și să mănânci mâncare tradițională. Aceasta nu este identitatea. Identitatea noastră de astăzi înseamnă lansarea de sateliți — avem companii lituaniene care fabrică sateliți. Identitatea noastră nu se rezumă doar la cântece naționale, ci și la puterea în domeniul biotehnologiei și fintech-ului. Identitatea noastră este să avem o armată puternică și aliați puternici. Nu suntem singuri și suntem puternici împreună cu întreaga regiune și cu vecinii noștri.

MOLDPRES: Excelență, vă mulțumim pentru timpul acordat și pentru deschiderea de a împărtăși perspectivele dumneavoastră în cadrul acestui interviu pentru Agenția MOLDPRES.