INTERVIU MOLDPRES // Eugenia Bejan: „Lectura este cheia prin care copiii înțeleg lumea”

Cărțile îi ajută pe copii nu doar să acumuleze informații, ci și să înțeleagă lumea, să-și dezvolte empatia și creativitatea și să găsească răspunsuri la propriile provocări. Despre puterea lecturii și rolul ei în formarea copiilor a vorbit directoarea Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă”, Eugenia Bejan, în contextul Zilei Internaționale a Cititului Împreună. Într-un interviu oferit Agenției MOLDPRES, directoarea a abordat și implicarea statului în stimularea lecturii, importanța cărților de calitate în biblioteci, rolul părinților în apropierea copiilor de carte, dar și alte aspecte legate de dezvoltarea culturii lecturii.

MOLDPRES: Bibliotecile joacă un rol esențial în dezvoltarea lecturii și a imaginației copiilor, iar Biblioteca „Ion Creangă” este un reper important pentru cei mici. Cum contribuie lectura la formarea copiilor și la dezvoltarea lor?

Eugenia Bejan: Cărțile nu sunt doar o sursă de informație. Ele sunt un instrument prin care poți înțelege lumea și te poți descoperi pe tine însuți. Ele te ajută să fii mai empatic, să-ți dezvolți imaginația și creativitatea și te pot ajuta să găsești soluții pentru probleme reale, cum ar fi bullying-ul sau dificultățile de comunicare. Prin lectură, poți descoperi experiențele altora și să-ți lărgești perspectiva asupra lumii. Vei învăța să comunici mai bine, să fii solidar și să faci față provocărilor cu mai multă încredere. Fiecare carte pe care o citești te ajută să înțelegi mai bine oamenii și lumea din jurul tău.

MOLDPRES: Cum aleg părinții, profesorii și bibliotecarii cărțile potrivite pentru copii și cum pot fi asigurate lecturi valoroase și diversificate pentru cei mici?

Eugenia Bejan: Nu toate cărțile disponibile pe piață sunt de calitate. Unele conțin erori sau au un nivel artistic scăzut, motiv pentru care părinții, profesorii și bibliotecarii joacă un rol esențial în alegerea lecturilor potrivite pentru copii. Este important ca cei mici să aibă acces la cărți valoroase, adaptate vârstei lor și cu mesaje educative și pozitive. Copiii își aleg cărțile după propriile interese, atractivitatea ilustrațiilor sau recomandările adulților și ale bibliotecarilor. Temele preferate includ animalele, tehnologia, natura sau diverse domenii de interes. În același timp, se observă adesea că adulții recomandă preponderent lecturi clasice, ceea ce poate limita diversitatea experienței de lectură. Specialiștii recomandă un echilibru între literatura clasică și cea contemporană, precum și includerea traducerilor din literatura universală, pentru a oferi copiilor o perspectivă mai largă și mai variată asupra lumii.

MOLDPRES: În contextul inițiativelor Ministerului Culturii și Ministerului Educației și Cercetării, menite să stimuleze lectura în rândul copiilor și tinerilor, cum contribuie dotarea grădinițelor cu cărți cu povești și acordarea voucherului cultural pentru tineri la dezvoltarea lecturii din plăcere și la formarea armonioasă a copiilor și adolescenților?

Eugenia Bejan: Un program susținut de Ministerul Educației și Cercetării urmărește ca, până la finalul grădiniței, fiecare copil să cunoască cel puțin 100 de povești. În acest scop, grădinițele au fost dotate cu aproximativ 100 de titluri atent selectate, iar educatorii au misiunea de a le parcurge împreună cu cei mici. Bibliotecile vin și ele în sprijinul lecturii prin numeroase activități: ateliere interactive și evenimente dedicate Zilei Internaționale a Cărții pentru Copii sau Zilei Internaționale a Cititului Împreună, la care participă personalități din domeniul culturii și administrației publice, oferind copiilor experiențe de lectură atractive și memorabile. Un exemplu de inițiativă care stimulează interesul pentru carte este voucherul cultural destinat tinerilor de 18 ani, în valoare de 1.000 de lei. Potrivit datelor statistice, majoritatea beneficiarilor folosesc acești bani pentru achiziționarea de cărți, ceea ce indică o preferință pentru lectură în detrimentul altor activități culturale. Totuși, obiectivul principal rămâne dezvoltarea lecturii din plăcere, nu doar ca obligație școlară, pentru a contribui la formarea armonioasă a copiilor și la îmbogățirea universului lor interior.

MOLDPRES: Care sunt principalele avantaje și dificultăți legate de accesul copiilor la cărți în Republica Moldova și cum influențează diferențele dintre mediul urban și cel rural activitatea bibliotecilor?

Eugenia Bejan: Un avantaj important îl reprezintă existența unei piețe comune de carte cu România, care asigură accesul la o ofertă variată de titluri în librării și biblioteci. Totuși, situația diferă de la o bibliotecă la alta, iar achizițiile la nivel național sunt limitate din cauza finanțării insuficiente. Diferențele dintre mediul urban și cel rural sunt semnificative: în sate, șansele de a găsi o carte sunt mult mai reduse decât în orașe. Deși există inițiative guvernamentale și ale Ministerului Culturii pentru promovarea lecturii, resursele bibliotecilor publice și școlare rămân insuficiente, ceea ce afectează accesul copiilor la lecturi de calitate.

MOLDPRES: Cum evoluează interesul pentru lectură de-a lungul copilăriei și adolescenței și ce rol joacă lectura împreună și biblioteca în formarea cititorilor și dezvoltarea competențelor copiilor?

Eugenia Bejan: Interesul pentru lectură este mai ridicat la copiii de vârstă preșcolară și la cei din ciclul primar, însă scade în perioada gimnazială, când elevii sunt atrași de alte activități și de tehnologiile digitale. La vârsta adolescenței, în liceu, se observă însă o revenire a interesului pentru cărți. Totodată, s-a schimbat și felul în care tinerii citesc. Copiii și adolescenții pasionați de lectură explorează astăzi volume din domenii variate, nu doar literatură artistică. Ei sunt tot mai atrași de cărți de dezvoltare personală, psihologie, filozofie, business sau alte lucrări de popularizare, ceea ce le lărgește orizonturile și stimulează gândirea critică. Lectura împreună – fie între adulți și copii, fie între copii – stimulează comunicarea, apropierea emoțională și schimbul de idei. Ea contribuie la consolidarea relațiilor în familie, la școală și în comunitate, transformând lectura într-o experiență colectivă și plină de sens. Biblioteca joacă un rol esențial în formarea cititorilor și în dezvoltarea copiilor, implicându-se nu doar în promovarea lecturii, ci și în educația digitală, oferind un sprijin important pentru dobândirea competențelor secolului XXI.

Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, fondată în 1944 și situată în Chișinău, este principala instituție cultural-educațională pentru copii și adolescenți din Moldova, având rol metodologic pentru toate bibliotecile publice pentru tineret. Biblioteca deține peste 245.000 de documente, inclusiv cărți clasice și contemporane, materiale ilustrate, științifice și digitale, și oferă servicii de împrumut, săli de lectură, ateliere creative, cluburi de lectură și programe interactive pentru dezvoltarea imaginației, creativității și empatiei copiilor.