ro

 

Interviuri
31 Ianuarie, 2026 / 11:34
/ Acum 1 oră

INTERVIU MOLDPRES // Președintele CCI, Sergiu Harea: „Să folosim oportunitățile pe care ni le oferă procesul de integrare europeană pentru a atrage investiții și a deveni competitivi”

Republica Moldova trebuie să folosească oportunitățile pe care le oferă procesul de integrare europeană pentru a atrage investiții și a deveni mai competitivi. În pofida provocărilor existente, este foarte important să fim uniți, să ne consolidăm forțele și să mișcăm lucrurile înainte în toate sectoarele economiei naționale, prin creșterea exporturilor și diversificarea piețelor. Mesajul a fost transmis de președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Sergiu Harea, care a acordat un interviu în exclusivitate pentru MOLDPRES. 

MOLDPRES: Anul expozițional 2026 debutează tradițional cu Expoziția „Fabricat în Moldova”, care se va desfășura în perioada 11-15 februarie, fiind organizată de Camera de Comerț și Industrie, sub patronajul Guvernului. Este un bun prilej de a face totalurile anului care s-a încheiat și a promova producătorii autohtoni. Prin ce se definește ediția din acest an și ce noutăți au pregătit organizatorii?

Sergiu Harea: Anul 2026 marchează cea de-a XXIII-a ediție a Expoziției „Fabricat în Moldova” - cea mai mare expoziție de produse autohtone desfășurată pe teritoriul Republicii Moldova. Aceasta este organizată de Camera de Comerț și Industrie, sub patronajul Guvernului. Avem 2800 de metri pătrați de spațiu expozițional, în două pavilioane ale Centrului „Moldexpo”, și 300 de metri pătrați pe spațiile exterioare.

În acest an, vor fi în aproximativ de 400 de companii participante, deși numărul solicitărilor de participare a depășit 800. Marea majoritate sunt întreprinderi mici și mijlocii. Estimăm că vom avea peste 60.000 de vizitatori, atât din țară, cât și de peste hotare.

Prin intermediul Agenției de Investiții și a Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, vor fi acoperite o parte din cheltuielile pentru suprafața închiriată și taxa de participare achitată de antreprenori.

Prioritatea de bază a activității noastre și a expoziției „Fabricat în Moldova” este să susținem și să promovăm producătorul autohton. Camera de Comerț și Industrie va continua și pe viitor să facă acest lucru, pentru că afacerile autohtone se dezvoltă, iar activitățile expoziționale reprezintă cel mai bun instrument de promovare a produselor și serviciilor locale. Sunt sigur că vom avea rezultate pozitive. Anul trecut, în urma desfășurării expoziției, am avut circa de 80 de contracte semnate între producători noștri și parteneri.

La ediția curentă, spre deosebire de ceilalți ani, avem două țări invitate - parteneri comerciali strategici ai Republicii Moldova. Este vorba despre România și Ucraina, cărora le oferim posibilitatea să-și prezinte țara, activitățile și domeniile prioritare pentru ei.

În premieră, expoziția va fi conectată la platforma globală Enterprise Europe Network, permițând organizarea de întâlniri B2B internaționale și acces la parteneri din peste 60 de țări, facilitând astfel extinderea companiilor moldovenești pe piețele externe. Este o rețea unde poți să introduci ofertele și cererile comerciale pentru zeci de mii și sute de mii de consumatori. Deci putem să conectăm producătorii autohtone cu consumatorii din afară țării.

Venim la ediția din 2026 cu un design nou al expoziției, prin intermediul căruia vrem să promovăm și comerțul online cu produse autohtone, ceea ce nu am avut anterior.

În cadrul expoziției avem și un forum de afaceri, la care vor participa circa 400 de companii din Republica Moldova, România, Letonia, Ucraina și Serbia. Acesta va fi organizat la Palatul Republicii, pe 12 februarie și va include și întâlniri bilaterale. În același timp, programul de afaceri al expoziției include câteva activități care vizează învățământul dual, pe care îl vom promova în rândul companiilor. Avem activități legate de femeile în afaceri, dar și colaborarea între mediul de afaceri și autoritățile publice centrale și local.

În plus, expoziția va include și un program artistic. Practic în toate zilele vom avea evoluția ansamblurilor populare din mai multe raioane ale țări.

MOLDPRES: CCI organizează diverse acțiuni de promovare a produselor autohtone, atât în țară, cât și peste hotare. Ce măsuri credeți că mai sunt necesare pentru a crește competitivitatea produselor moldovenești pe piețe externe și a majora exporturile? Care sunt sectoarele economice cu cel mai mare potențial de creștere și export în următorii ani?

Sergiu Harea: Pentru a fi competitivi, avem nevoie de trei factori: forță de muncă pregătită, materie primă calitativă și echipamente moderne. Acești factori ne permit să avem un produs final competitiv, ca preț și calitate.

Din păcate, în ultimii ani, mai mulți factori, cum ar fi pandemia, începutul războiului și creșterea prețurilor la resursele energetice, au avut influență asupra produsului final, atât în ceea ce privește prețul, cât și calitatea. La acestea s-au adăugat prețurile de logistică și inflația. În plus, nivelul investițiilor a fost mai redus. În suportul agenților economici a venit ajutorul de stat, lansat de autorități. Ca rezultat al eforturilor comune, acum vedem o creștere a exporturilor.

Pentru ca să creștem exporturile în continuare, trebuie să investim în productivitatea muncii, în tehnologii și în pregătirea forței de muncă. Acestea vor duce la creșterea competitivității produselor noastre.

În plus, la fel de importantă este promovarea produselor și producătorilor autohtoni. Acest lucru poate fi făcut prin diferite mecanisme, prin expoziții, târguri, forumuri de afaceri, printr-o muncă asiduă a celor care reprezintă mediul de afaceri.

Este important să conectăm cât mai mult diplomația economică, să o dezvoltăm, să o ducem la rang de politică de stat. Aceasta trebuie să aibă două componente de bază: promovarea exporturilor și atragerea investițiilor.  În plus, trebuie să aducem mari investitori în țară.

Totodată, este necesar de creat un buget, un fond separat pentru promovarea exporturilor. În acest sens, anul trecut am reușit, prin intermediul Agenției de Investiții, să creăm fonduri de promovare a exporturilor, la inițiativa CCI, și au apărut mai multe astfel de evenimente.

În ceea ce privește țările cu cel mai mare potențial de export, acestea sunt țările Uniunii Europene și Turcia, dar și țările din Orientul Mijlociu, cum ar fi Emiratele Arabe Unite.

Pe primul loc în topul țărilor spre care sunt exportate produsele moldovenești se află România (circa 30% din total), Turcia (9,35%), Italia, Ucraina, Germania, Bulgaria, Polonia, Federația Rusă și Grecia.

Exporturile spre țările EFTA au un mare potențial. În acest sens, anul trecut am avut o misiune de promovare a producătorilor autohtoni în Norvegia, iar în acest an vom merge în Elveția.

Produsele cu cea mai mare pondere în structura exporturilor sunt mașini și aparate electrice, semințe, legume și fructe, cereale, îmbrăcăminte și accesorii, băuturi alcoolice, mobilă, grăsimi și uleiuri. În plus, avem o creștere impresionantă a exportului de servicii, în special din domeniul IT.

Ne propunem să promovăm acțiuni de susținere a mediului de afaceri, cum ar fi ajutorul de stat și alte programe, astfel încât să avem investiții mai mari în domeniul procesării, ca să transformăm materia primă în produs finit, cu valoare adăugată înaltă. Trebuie să diversificăm ceea ce exportăm, atât la capitolul bunuri, cât și servicii, ca poziții tarifare, dar și să diversificăm și piața.

MOLDPRES: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent mediul de afaceri din Republica Moldova și ce acțiuni implementează Camera de Comerț și Industrie pentru a ajuta antreprenorii să le depășească?

Sergiu Harea: O să mă refer la câteva provocări mari: războiul din Ucraina, instabilitatea economică globală, provocări de securitate regională, care creează anumite incertitudini, prețurile la resursele energetice. O altă provocare este lipsa forței de muncă.

Noi, ca instituție camerală, pentru anul 2026, am propus un plan foarte ambițios, alcătuit din circa 200 de acțiuni, care au la bază 10 piloni centrali. Deci, vom avea circa 50 de expoziții și târguri în țară și peste hotare, cu genericul „Republica Moldova prezintă”. Vom desfășura o serie de misiuni economice pentru ca să promovăm producătorii noștri peste hotarele țării. Prima va fi în Germania în viitorul apropiat, ulterior vom merge în Franța, Elveția.

În plus, vom investi în digitalizarea serviciilor, astfel încât toate serviciile noastre vor fi în format digital, comparativ cu cifra actuală de circa 90 la sută de servicii prestate online.

În același timp, vom promova formele de alternativă de soluționare a litigiilor. Totodată, vom continua dialogul public-privat, pentru a discuta principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii și a găsi soluții.

Vom continua cu susținerea dezvoltării industriei și vom organiza cea de-a treia ediție a Platformei „Pro-industrie”. Vom promova în continuare programul de industrializare și programul de ajutor de stat, pentru că dacă vrem să avem exporturi, atunci trebuie să  avem produse industriale.

Pregătirea cadrelor rămâne pentru noi o prioritate continuă. În acest sens, ne propunem extinderea învățământului dual.

MOLDPRES: Ce oportunități concrete vedeți pentru atragerea investițiilor străine în Republica Moldova în următorii ani și a face Republica Moldova mai atractivă pentru investitori?

Sergiu Harea: Atragerea investițiilor este un element foarte important în dezvoltarea noastră ulterioară. Noi avansăm în parcursul european, care vine cu mai multe oportunități, dar și cu investiții, inclusiv pe partea de infrastructură, pe care va trebui să le valorificăm rapid și eficient.

În prezent, se află în discuții un proiect de lege privind atragerea investiților, pregătit de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și vom avea această discuție să vedem ce investiții atragem, cum convingem investitorii să vină în Republica Moldova, ce le oferim acestor investitori pentru ca să-i determinăm să aleagă țara noastră pentru a-și extinde activitatea.

Trebuie să investim în industria turismului, în speță în turism rural și autentic. Trebuie să atragem investiții în industria de procesare, pentru a exporta produse finite, cu valoare adăugată înaltă, și nu materie primă. Un alt domeniu important este atragerea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii de irigare, pentru a crește productivitatea agricolă.

MOLDPRES: Un rol important în acest proces îl joacă și forța de muncă înalt calificată. Care este situația la acest capitol și cum reușim să asigurăm un echilibru între necesitatea de a crea noi locuri de muncă, de a le menține și de a motiva oamenii să rămână să muncească acasă, țara fiind asigurată astfel cu profesioniști în domenii vitale?

Sergiu Harea: În primul rând, trebuie să creăm infrastructură și condiții, pentru ca oameni să rămână acasă, să creăm afaceri în regiuni, acele parcuri industriale, acele platforme industriale, să le dezvoltăm acolo. Un bun exemplu în acest sens este municipiul Ungheni. Lumea de acolo nu pleacă. De ce? Este o zonă economică liberă, care s-a transformat ulterior în parc industrial. Sunt locuri de muncă. Este o infrastructură bună, condiții bune. Omul trăiește în condiții bune și nu vrea să plece nicăieri.

Asta trebuie să dezvoltăm în toată țara. Să dezvoltăm, să multiplicăm în toată țara, să creăm aceste lucruri.

În plus, instituțiile de învățământ trebuie să pregătească acei specialiști care sunt solicitați pe piața muncii. Și aici învățământul dual este cel mai relevant. Dacă pregătești profesionistul în cadrul întreprinderii, 80% dintre cei care sunt încadrați în această formă de învățământ rămân să lucreze în întreprinderi și devin profesioniști cu experiență în domeniile în care și-au făcut studiile.

MOLDPRES: Dacă ne referim la învățământul dual, cifrele arată că, în ultimii ani, numărul tinerilor care au optat pentru această formă de studii a crescut cu 70 la sută, de la 1000 de persoane în anul 2023, până la 1700 în 2025. Autoritățile își propun ca această cifră să crească în continuare. Ce măsuri credeți că sunt necesare pentru a atinge acest obiectiv?

Sergiu Harea: Într-adevăr, în ultimii ani, învățământul dual a cunoscut o dezvoltare accelerată. Conceptul este implementat acum și în universități. Este nevoie de a continua în aceiași direcție, pentru că avem nevoie de forță de muncă calificată, de specialiști pregătiți în întreprindere.

Învățământ dual înseamnă 30% din timp petrecut în instituția de învățământ și 70% în cadrul companiei. Pilonul de bază în învățământul dual este maestrul instructor. Noi trebuie să pregătim maestrul instructor și să pregătim companiile ca să poată primi acești tineri care să învețe în cadrul companiei. CCI desfășoară în prezent un program în cadrul căruia pregătim 30 de maeștri instructori pentru 30 de întreprinderi. Sunt întreprinderi noi incluse în învățământul dual. Noi trebuie să mărim numărul acestor companii. Totodată, trebuie să implicăm cât mai mult școli profesionale și colegii în acest proces, dar și să fie acordate în continuare stimulentele oferite de stat pentru învățământul dual.

Deja și tinerii aleg să meargă în învățământul dual, pentru că ei învață, muncesc și câștigă un ban. Deci, obții competențe, ai loc de muncă și bani în buzunar.

MOLDPRES: În ultimii ani, autoritățile au simplificat semnificativ modul de lansare și administrare a afacerilor, prin implementarea mai multor pachete de reducere a birocrației. Cu toate acestea, mulți antreprenori aflați la început de cale susțin că întâmpină dificultăți. Care este mesajul dvs pentru ei?

Sergiu Harea: Mesajul nostru pentru antreprenori este unul simplu: parcurgem o perioadă foarte dificilă, care este marcată de mai multe provocări. Dar anume în aceste condiții este foarte important să fim uniți, să ne consolidăm forțele și să mișcăm lucrurile înainte în toate sectoarele economiei naționale.

Trebuie să folosim acele oportunități pe care ni le oferă procesul de integrare europeană și aderarea noastră la mai multe acorduri de comerț liber, pentru a atrage investiții și a deveni mai competitivi.

La fel de important este să venim cu idei și soluții bine argumentate pentru a eficientiza cadrul existent de dezvoltare a afacerilor, astfel încât să avem mai mulți doritori, inclusiv tineri, care să deschidă afaceri în Republica Moldova.

Aderarea noastră la Uniunea Europeană va crea multe oportunități, pe care trebuie să le folosim pentru a dezvolta afaceri în Republica Moldova. Iar când aceste oportunități vor fi valorificate pe deplin, vom avea și situații când se vor întoarce cetățenii țării noastre acasă.

MOLDPRES: Republica Moldova avansează rapid în procesul de integrare europeană, iar odată cu acest proces, se deschid noi oportunități prin accesul la fondurile de preaderare. Ce soluții propune Camera de Comerț și Industrie pentru a sprijini antreprenorii autohtoni în pregătirea pentru accesarea acestor finanțări?

Sergiu Harea: Eu am avut mai multe întrevederi cu Marta Kos, comisara europeană pentru Extindere, în cadrul cărora ea a spus că trebuie să fim pregătiți pentru a accesa aceste fonduri de preaderare.

Noi, prin intermediul Eurochambres, am înaintat inițiativa de a lansa un proiect, susținut de către Comisia Europeană, care să ne ajute să învățăm antreprenorii, asociațiile noastre, să aplice la aceste fonduri de preaderare.

Aceasta va fi posibil atunci când se vor deschide oficial negocierile noastre și ne va permite ca, prin intermediul Eurochambres, să învățăm din experiența României, a Sloveniei, a altor țări care au parcurs aceste etape și au beneficiat de fonduri de preaderare.

Dar până atunci, este important să ne facem temele de acasă, să învățăm, ca să putem folosi oportunitățile care ne sunt oferite.

Domnule Sergiu Harea, vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Natalia Sandu


 
Ultimele Știri
/ 05 Septembrie, 2025

Interviu MOLDPRES // Ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin: „Republica Moldova trece printr-un val de atacuri concertate, venite din exterior și sprijinite de grupări criminale”

/ 31 August, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeului Național al Literaturii Române: „Scriitorii au fost pilonii Mișcării de Eliberare Națională”

/ 27 August, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Președinta Maia Sandu: „Părinții noștri au obținut independența și suveranitatea, iar acum este datoria noastră să le păstrăm prin aderarea la UE”

/ 13 August, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Vicepremierul Mihai Popșoi: „Republica Moldova devine tot mai puternică și rezilientă, capabilă să riposteze ingerințelor Federației Ruse”

/ 05 August, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Viceprim-ministra Doina Nistor: „Obiectivul nostru este tranziția de la o economie de consum la una modernă, competitivă și orientată spre export, profund conectată la piața europeană”

/ 25 Iulie, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Președinta CEC, Angelica Caraman, despre organizarea alegerilor parlamentare: riscuri, provocări și răspuns la acuzațiile de fraudă

/ 22 Iulie, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Dan Perciun: „Ne propunem un curriculum nou, cu manuale noi, în 2027. Cunoștințele trebuie prezentate într-o lumină nouă”

/ 18 Iulie, 2025

VIDEO, INTERVIU MOLDPRES // Igor Grosu: „Un mandat plin de provocări: A trebuit să onorăm mai mult decât am promis”

/ 04 Iulie, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Paun Rohovei, ambasadorul Ucrainei: „Summitul R. Moldova–UE transmite un semnal clar - Chișinăul rămâne ferm pe drumul integrării europene”

/ 30 Iunie, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Sergiu Prodan:„Relația culturală dintre Republica Moldova și România este solidă și are o perspectivă promițătoare”

/ 18 Iunie, 2025

INTERVIU MOLDPRES // Valentin Chirița, prodecan, Academia „Ștefan cel Mare”: „Studenţii înmatriculați la buget obțin un loc de muncă garantat”

/ 17 Iunie, 2025

Interviu MOLDPRES // Ministrul Energiei, Dorin Junghietu: Crizele din sectorul energetic, provocate de Rusia, au fost transformate în oportunități de dezvoltare

/ 11 Iunie, 2025

INTERVIU // Victoria Cujba, șefa Inspectoratului Control Financiar de Stat: „Fără control financiar eficient, nu poate exista încredere în administrația publică”

/ 03 Mai, 2025

Primarul de Maşcăuţi, Criuleni, Valeriu Carţîn: „Podul de Flori, atât cel de acum 35 de ani în urmă, cât şi acesta din 2025 este o istorie mai mult decât despre niște cetăţeni şi ţări"