INTERVIU MOLDPRES // Dan Perciun: „Ne propunem un curriculum nou, cu manuale noi, în 2027. Cunoștințele trebuie prezentate într-o lumină nouă”

Îmbunătățirea rezultatelor la testul PISA este unul dintre principalele obiective ale Ministerului Educației și Cercetării. Declarația a fost făcută de ministrul Dan Perciun într-un interviu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES. Oficialul a menționat că instituția își propune reducerea decalajului de performanță educațională până în 2029. Ministrul a vorbit și despre reformele din educație, alinierea la standardele europene, reorganizarea instituțiilor de învățământ, colaborarea cu Banca Mondială, analiza indicelui de corupție în universități, dar și obiectivele ministerului în domeniul sportului.

MOLDPRES: Potrivit rezultatelor testului internațional PISA 2022, elevii din Republica Moldova au înregistrat scoruri medii semnificativ sub media statelor membre OECD. Acest decalaj de 60–70 de puncte reflectă întârzieri de până la un an și jumătate în dezvoltarea competențelor-cheie necesare în viața reală. Domnule ministru, având în vedere această diferență, ce reforme puneți în aplicare pentru a spori aplicabilitatea cunoștințelor și pentru a aduce o îmbunătățire semnificativă a rezultatelor Moldovei la testarea PISA din 2029?

Dan Perciun: Ne-am propus, într-un mod ambițios, să ne aliniem – ba chiar să depășim România – în ceea ce privește performanțele educaționale. La momentul actual, elevii noștri sunt, în medie, cu aproximativ jumătate de an în urma celor din România în ceea ce privește rezultatele școlare, deși România este un stat cu resurse financiare și capacități instituționale mult mai mari. Tocmai de aceea ne-am asumat un obiectiv ambițios și, cu bună intenție, provocator: să reducem acest decalaj până în 2029, când va avea loc următoarea testare PISA.

Tot ceea ce facem acum – fie că vorbim despre rețeaua „Școlilor model”, alimentația școlară, dezvoltarea curriculumului – este orientat în această direcție. Ne propunem un curriculum nou, cu manuale noi, în 2027, iar toate aceste reforme ar trebui să contribuie la îmbunătățirea performanțelor elevilor. Faptul că am început să avem o evaluare mai obiectivă la finalul clasei a IX-a, cu examene corecte și cu mai puține cazuri de copiat, este un pas important în strategia noastră de creștere a calității studiilor.

Testarea PISA este un reper valoros, pentru că ne arată clar unde ne situăm în raport cu alte țări. Totodată, PISA nu testează doar cunoștințele teoretice, ci capacitatea elevilor de a aplica ceea ce învață în situații din viața reală. De exemplu, matematica studiată la școală trebuie să capete sens și utilitate practică – să ajute elevii să rezolve probleme cotidiene. În acest sens, PISA ne ajută să înțelegem cât de bine reușim, ca sistem educațional, să trecem de la un model centrat pe acumularea de informații la unul axat pe aplicabilitatea cunoștințelor.

În continuare, avem multe discipline excesiv teoretizate, unde se predă și se învață mult, dar fără ca elevii să înțeleagă clar cum pot folosi acele cunoștințe în viața de zi cu zi. Această abordare contribuie la demotivarea elevilor, care se întreabă adesea la ce le folosesc toate informațiile predate. Cunoștințele sunt, desigur, importante, dar trebuie prezentate într-o lumină nouă, cu accent pe utilitate și aplicabilitate. Testarea PISA ne oferă tocmai această perspectivă – una care ne ajută să regândim procesul educațional, astfel încât să devină mai relevant pentru viața reală.

MOLDPRES: Rețeaua Școlilor Model se extinde la 90 de școli, în cadrul unui program al Ministerului Educației. Programul urmărește să dezvolte școli performante în mai multe regiuni, care să poată atrage elevi din diverse localități. Ce impact va avea această extindere asupra sistemului educațional și cum va fi implementat programul?

Dan Perciun: Pentru cei care afirmă că nu se investește suficient în educație, datele vorbesc de la sine. În ultimii patru ani, doar în modernizarea universităților s-au alocat suplimentar 500 de milioane de lei. În paralel, prin programele „Satul European 1” și „Satul European 2” au fost investiți circa 100 de milioane de lei în grădinițe și școli. Totodată, Guvernul pregătește alocarea a circa 800 de milioane de lei anual pentru alimentația gratuită a elevilor — sumă echivalentă bugetului total a 300 de școli cu 100 de elevi. Nu facem economii pe educație, ci, dimpotrivă, investim mai mult ca niciodată. Ceea ce ține de procesul de reorganizare, este discutat la nivel local. Pentru stat, costurile pentru transportul elevilor sau pentru renovarea unei școli către care aceștia sunt transferați sunt semnificative. Așadar, nu este vorba despre o economie, ci despre concentrarea resurselor pentru asigurarea condițiilor moderne și performante în educație. În acest sens, Ministerul Educației a extins Rețeaua Școlilor Model — un proiect prioritar ce urmărește crearea unor centre educaționale de excelență în zonele regionale.

Până acum au fost selectate 90 de școli, iar pentru modernizarea lor a fost deja identificată o finanțare de circa 135 de milioane de lei. Ne-am dorit un program țintit, complementar altor surse disponibile, care să transforme aceste școli în poli educaționali capabili să atragă elevi dintr-o regiune extinsă. Investițiile sunt pe termen lung și urmează un calendar realist: un an pentru identificarea și aprobarea fondurilor, un an pentru proiectare tehnică și un an pentru execuția lucrărilor. În unele cazuri, suntem deja în fază avansată – la Ungheni, de exemplu, pregătim lansarea achiziției pentru lucrări în valoare de 3–3,5 milioane de euro, până la finalul lunii august.

MOLDPRES: Colectarea ilegală de fonduri în școli și grădinițe este o problemă persistenta. Ce măsuri intenționează ministerul să ia pentru a elimina complet colectările ilegale și pentru a crește transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor în instituțiile de învățământ?

Dan Perciun: Deși am comunicat în repetate rânduri că aceste colectări sunt ilegale, continuăm să primim sesizări, inclusiv din Chișinău, unde părinții inițiază astfel de practici. Aceasta este o tradiție înrădăcinată, care trebuie oprită. Instituțiile responsabile pentru sancționarea acestor practici sunt Centrul Național Anticorupție și fondatorii instituțiilor educaționale – în cazul municipiului Chișinău, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport. Problema este agravată de lipsa de reacție fermă din partea unor autorități municipale. 

Ministerul Educației nu are pârghiile legale pentru a-i sancționa – noi nu angajăm și nu demitem directori sau profesori. Rolul nostru este să formulăm politici și să oferim instrumente legale. Am pus la dispoziția instituțiilor de învățământ posibilitatea de a deschide conturi guvernamentale prin serviciul MPay, unde părinții pot face donații voluntare, transparente și, dacă doresc, anonime.

Bugetele grădinițelor, de exemplu, sunt administrate de direcțiile de sector, iar instituțiile deseori nu au control direct asupra achizițiilor, din acest motiv, încurajăm grădinițele să treacă la autogestiune. Începând cu 2026, vom introduce o nouă formulă de finanțare a grădinițelor, care va aduce mai multă echitate și autonomie, în special în Chișinău. Condamnăm colectarea de bani în numerar, direct în buzunarul educatorului sau al directorului, acest fenomen trebuie să înceteze. Este cea mai periculoasă formă de abuz și afectează încrederea în sistemul educațional. Pe părinți îi încurajăm să denunțe orice tip de colectare la Centrul Național Anticorupție.

MOLDPRES: În luna februarie, ați anunțat intenția ministerului de a realiza un sondaj privind analiza indicelui de corupție în universități, cu scopul de a identifica și combate fenomenele de mită în învățământul superior. Care sunt rezultatele sondajului?

Dan Perciun: Am întârziat puțin cu demararea procesului, dar compania este deja contractată. În cel mai apropiat timp vom avea prima ședință cu rectorii pentru a definitiva metodologia. Având în vedere că studenții sunt în vacanță, colectarea datelor va avea loc, cel mai probabil, în septembrie-octombrie, iar publicarea rezultatelor – în noiembrie.

Este pentru al doilea an consecutiv când este realizat acest sondaj. În 2023, datele au fost publicate în luna iunie, însă anul acesta vor fi disponibile în toamnă, ceea ce va permite o comparație relevantă pentru cele șapte universități analizate. Ne dorim ca acest barometru să contribuie la responsabilizarea noastră, a rectorilor și a societății în ansamblu.

Este un instrument de monitorizare a progreselor și de identificare a zonelor vulnerabile în sistemul de învățământ superior.

Sondajul vizează trei dimensiuni esențiale: Calitatea procesului educațional, evaluată prin indicatori precum activitatea didactică, condițiile din cămine, cantine, accesul la materiale etc., Integritatea academică, inclusiv percepția privind fenomenul mitei și Integritatea fizică, cu accent pe prevenirea hărțuirii sexuale.

Ne propunem să înțelegem mai bine percepția studenților asupra acestor fenomene și să acționăm în consecință. Vrem ca astfel de practici – fie că e vorba de mită, fie de hărțuire – să dispară din universitățile noastre.



 MOLDPRES: Republica Moldova înregistrează progrese în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Ministerul Educației a prezentat recent la Bruxelles stadiul actual al reformelor, punând accent pe alinierea cadrului legislativ la standardele europene și pe investițiile majore pentru modernizarea sistemului educațional. Care sunt principalele provocări în implementarea acestor reforme și cum va asigura ministerul continuitatea și eficiența acestora în contextul actual al bugetelor locale și al procesului de aderare la UE?

Dan Perciun: Republica Moldova a parcurs cu succes etapele inițiale ale procesului de aderare, inclusiv în ceea ce privește domeniul educației și cercetării. În acest context, delegații ministerului au prezentat, la Bruxelles, situația actuală pentru două dintre capitolele de negociere, evidențiind progresele semnificative înregistrate. Avem deja un cadru legislativ substanțial aliniat standardelor europene în domeniul educației. Ne aflăm în etapa elaborării unui plan de acțiuni care vizează racordarea sistemului nostru educațional la directivele, prevederile și așteptările Uniunii Europene pentru perioada următoare. Acest efort este susținut și de componenta educațională a Planului de creștere economică în valoare de 1,9 miliarde de euro, din care 200 milioane de euro vor fi destinate reformelor în educație, inclusiv pentru implementarea recomandărilor Comisiei Europene. Din acest fond, aproximativ 200 milioane de lei vor fi direcționate spre modernizarea cantinelor școlare.

Ne-am dorit ca acest proces să înceapă încă de la începutul anului, având în vedere lansarea programului de alimentație gratuită pentru elevii din clasele V–IX. Este vorba de aproximativ 160.000 de copii care vor beneficia de mese gratuite începând cu luna septembrie. În prezent, consiliile raionale desfășoară procedurile de achiziții pentru mobilier, echipamente și lucrări. În cazul municipiului Chișinău, unde bugetul local nu a fost aprobat, Ministerul Educației derulează direct achizițiile necesare pentru procurare a echipamentelor și mobilierului.

MOLDPRES: Republica Moldova și România dezvoltă o colaborare solidă și constantă în domeniul educației și cercetării, bazată pe proiecte comune, investiții în infrastructura școlară. Domnule ministru, cum apreciați contribuția colaborării cu România la implementarea reformelor educaționale din Republica Moldova și ce alte inițiative comune sunt planificate pentru perioada următoare?

Dan Perciun: Avem o colaborare durabilă și consistentă cu România, dezvoltată pe parcursul mai multor ani. În domeniul cercetării, derulăm proiecte comune finanțate atât de Guvernul României, cât și de cel al Republicii Moldova, într-un raport de cofinanțare de 3 la 1. Este vorba despre echipe mixte de cercetători de pe ambele maluri ale Prutului, aflate deja la al doilea apel de proiecte. Investiția totală în acest fond comun depășește 10 milioane de euro, fiind una dintre cele mai solide forme de sprijin instituționalizat. Totodată, anul trecut, cu sprijinul României, au fost distribuite 70 de autobuze școlare în raioanele țării, acolo unde era necesară suplimentarea capacității de transport pentru elevi. România sprijină, de asemenea, renovarea unui cămin studențesc din Cahul, printr-o investiție de aproximativ 80 de milioane de lei – un proiect de importanță majoră pentru regiune. Alte inițiative comune includ formarea continuă a profesorilor care predau limba română în școlile cu predare în limba rusă.

Suntem deja în al doilea an în care cadrele didactice participă la cursuri intensive de formare, desfășurate în universități din România. Dacă anul trecut am avut circa 100 de participanți, anul acesta numărul acestora a crescut la 150. Colaborarea cu România este constantă și se manifestă inclusiv prin schimburi de experiență și bune practici. Atât noi, cât și colegii din România, ne aflăm în procese de revizuire a curriculumului școlar, iar dialogul nostru tehnic contribuie la reforme durabile în domeniul educației”, a conchis ministrul Educației.

MOLDPRES: Ministerul Educației continuă să investească în modernizarea infrastructurii universitare prin proiecte finanțate de Banca Mondială și partenerii europeni. Care sunt așteptările în urma acestor investiții asupra calității vieții studenților și performanței universităților?

Dan Perciun: În universitățile noastre, în ultimii patru ani, s-au investit peste 500 de milioane de lei din acest proiect comun al Guvernului cu Banca Mondială. Este un proiect care are o componentă de grant, dar și o componentă de credit – bani pe care Guvernul a decis să-i obțină de la bancă și să-i investească în universități. Tot acum, în luna iunie, am aprobat și a doua etapă a acestui proiect. Asta înseamnă încă 37,5 milioane de euro, care vor sta la dispoziția universităților începând din ianuarie 2026. Proiectul este deja aprobat de către Parlament.

În cadrul acestui proiect, ne propunem să creștem capacitatea financiară a universităților. Ce înseamnă asta? Să le facem mai competitive pe plan internațional, să poată atrage mai mulți studenți străini. Pentru asta, vom investi mult în cursuri în limba engleză. Va exista și o componentă importantă de infrastructură: vrem să renovăm integral șapte cămine – atât pentru studenții noștri, cât și pentru cei străini. În fiecare cămin, vor fi investiți aproximativ două milioane de euro.

Urmează să investim în cercetare – peste 10 milioane de euro – pentru ca cercetătorii noștri să poată accesa mai multe fonduri europene. Și, pe lângă asta, să putem îmbunătăți calitatea managementului universitar. Este un program separat.

Pe lângă ceea ce facem cu Banca Mondială, avem un program mare cu francezii și nemții. Sunt două agenții de dezvoltare. Împreună cu ei, renovăm în jur de șapte-opt cămine universitare, integral. Mai avem și un alt proiect cu Banca Consiliului Europei, prin care renovăm alte trei cămine integral. Deci, în total, deja avem bani pentru aproape douăzeci de cămine, care urmează să fie renovate în următorii trei-patru ani. Aici se investește foarte mult – sunt renovări capitale, adică schimbăm absolut tot, inclusiv structurile clădirii, acolo unde este necesar pentru a corespunde standardelor modern”.

MOLDPRES: În contextul discuțiilor publice și al avizului emis de Consiliul pentru Egalitate, cum se va numi manualul de istorie?

Dan Perciun: Pe coperta manualului de istorie va scrie în continuare „Istoria Românilor și Universală”. Noi am și solicitat Consiliului pentru Egalitate să-și retragă acel aviz, care în esență nu are efect juridic, care a afirmat anumite lucruri grave din punctul nostru de vedere și credem că este și de bun simț și corect din punct de vedere legal ca acel aviz să fie retras”.

MOLDPRES: Un nou Stadion Național ar urma să fie construit în Republica Moldova până în 2029, ca parte a investițiilor planificate în infrastructura sportivă. La ce etapă se află acest proiect?

Dan Perciun: Nu am avansat dincolo de studiul de prefezabilitate. Urmează în continuare să avem studiul de prefezabilitate realizat. Din planul de creștere economică, unde avem 20 milioane de euro pentru infrastructura sportivă, ne propunem să acoperim necesitățile hiper urgente pentru școli sportive, manej, centrul pentru pregătirea loturilor olimpice. Între timp să avem și studiu de prefezabilitate care să ne răspundă mai clar la costurile finale care ar fi necesare. Pentru studiul e nevoie de aproximativ 10 milioane de lei și suntem în proces de identificare și alocarea acestor resurse cu Ministerul Infrastructurii care va și gestiona eventual acest proiect”.

MOLDPRES: Domnule ministru, care sunt principalele obiective ale Ministerului Educației pentru dezvoltarea domeniului sportiv în țară?

Dan Perciun: Datorită eforturilor sportivilor și antrenorilor, asistăm la o adevărată renaștere a sportului în Republica Moldova. În ultimii ani s-a simțit un elan puternic: patru medalii la Jocurile Olimpice, dar și performanțe notabile la Jocurile Paralimpice — o premieră absolută pentru sportul moldovenesc și dovada că lucrurile se mișcă în direcția corectă. Bugetul destinat sportului s-a dublat, iar investițiile în performanță au crescut considerabil. Un obiectiv major este valorificarea celor 20 de milioane de euro prevăzute pentru infrastructura sportivă, în special modernizarea Liceului Republican cu Profil Sportiv — locul în care s-au format majoritatea campionilor noștri. Condițiile precare de acolo trebuie îmbunătățite urgent. De asemenea, vizăm continuarea investițiilor în Centrul de Pregătire al Loturilor Naționale Olimpice și promovarea sportului de masă. Dacă în zona performanței am înregistrat un progres semnificativ — premii și burse mai mari, competiții internaționale organizate la Chișinău —, în ceea ce privește sportul de masă, rămâne o prioritate: ne dorim mai mulți tineri activi, mai mult sport în școli și o participare mai largă a publicului la activități sportive.

MOLDPRES: Vă mulțumim mult pentru interviu.