Ziua Memoriei // Președintele Parlamentului, Igor Grosu: „Avem datoria să construim punți acolo unde au fost ziduri”

La peste trei decenii de la Războiul de pe Nistru, Republica Moldova trebuie să își apere memoria istorică și să rămână unită în fața provocărilor generate de agresiunea Federației Ruse. Afirmațiile au fost făcute astăzi de către președintele Parlamentului, Igor Grosu, în contextul Zilei Memoriei și Recunoștinței, comunică MOLDPRES.

La 34 de ani de la izbucnirea conflictului armat de pe Nistru, speakerul a declarat că 2 martie 1992 rămâne o zi dureroasă în istoria Republicii Moldova, marcată de începutul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă.


„Au trecut mai bine de trei decenii, dar rănile acelui război rămân deschise în inimile multor familii”, a subliniat oficialul.


Potrivit lui Grosu, de-a lungul anilor, Federația Rusă a continuat să dezbine societatea moldovenească, însă oamenii de pe ambele maluri ale Nistrului au demonstrat că își doresc aceleași lucruri – pace, siguranță și un viitor stabil.

Speakerul a făcut apel la unitate și reconciliere, subliniind necesitatea construirii de „punți acolo unde au fost ridicate ziduri”, precum și importanța păstrării memoriei celor care au apărat independența țării.

Igor Grosu a amintit de curajul veteranilor care au luptat în conflict, evocând și mesajul acestora:


„Noi nu am vrut război, noi am vrut pace. Am vrut să fim liberi”.


În încheiere, oficialul a îndemnat la apărarea demnă a istoriei și la cinstirea memoriei eroilor, subliniind că Republica Moldova trebuie să rămână unită și mândră de parcursul său.


„Să ne apărăm, în continuare, cu demnitate istoria și țara, să cinstim memoria eroilor noștri, să vorbim despre curajul veteranilor și să fim mândri de Republica Moldova”, a conchis președintele Parlamentului.


Declarațiile au fost făcute de oficial în cadrul mitingului de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența Republicii Moldova, la care au fost prezenți și șefa statului, Maia Sandu, și premierul Alexandru Munteanu.



 Mitingul de comemorare a fost deschis de președintă, care a menționat eroismul participanților la Războiul de pe Nistru.


„Ne înclinăm astăzi, cu respect și recunoștință, în fața celor care, în 1992, și-au apărat suveranitatea și independența Republicii Moldova. Este o zi a durerii, dar și a demnității. Este ziua în care ne amintim nu doar faptele eroilor, ci mai ales sacrificiul lor – pentru că libertatea a avut un preț greu. Republica Moldova nu a râvnit teritorii străine și nu a pornit războaie. Și-a apărat doar pământul strămoșesc, iar agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut nici astăzi – doar metodele s-au schimbat. Dacă, în 1992, agresiunea a venit cu tancuri, astăzi ea vine prin propagandă, manipulare și dezinformare. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră și încearcă să confunde victima cu agresorul. Doamnelor și domnilor, Republica Moldova nu dorește război, ci pace. Pacea adevărată nu poate fi construită pe minciună și nu poate fi impusă cu trupe străine pe teritoriul nostru. Cerem ferm retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat șefa statului.


Maia Sandu: „Agresiunea împotriva țării noastre nu a dispărut nici astăzi – doar metodele s-au schimbat. Trăim un veritabil război cognitiv, care vizează memoria și identitatea noastră și încearcă să confunde victima cu agresorul”



 Și premierul Alexandru Munteanu a reafirmat adeziunea față de pace și dreptul de a ne decide liber destinul.


„Au trecut peste trei decenii de la Războiul de pe Nistru, însă lecțiile sale rămân actuale: pacea este fragilă și avem cu toții responsabilitatea de a o proteja. Pacea ne unește, așa cum ne unește și efortul de a lăsa moștenire copiilor o Moldovă liberă, independentă și prosperă”, a specificat prim-ministrul.


Premierul Alexandru Munteanu, la 34 de ani de la izbucnirea războiului de pe Nistru: „Pacea este fragilă și avem cu toții responsabilitatea de a o proteja”

Conflictul de pe Nistru a început oficial la 2 martie 1992, însă primele tensiuni au apărut încă din 1990. În doi ani, situația din regiune a degenerat treptat. Primele victime au fost înregistrate în noiembrie 1990, pe podul de la Dubăsari, unde au avut loc confruntări violente între forțele de ordine și susținătorii separatiștilor. În 1991, alte incidente armate au dus la moartea mai multor polițiști.

După obținerea statutului de membru al ONU, la 2 martie 1992, autoritățile de la Chișinău au autorizat intervenția militară pentru restabilirea ordinii constituționale. Conflictul armat a durat aproximativ patru luni, cele mai intense lupte fiind purtate la Cocieri, Coșnița și Tighina.

La 21 iulie 1992, Republica Moldova și Federația Rusă au semnat Convenția privind principiile reglementării pașnice a conflictului, punând capăt ostilităților militare.

În Războiul de pe Nistru au participat peste 30 de mii de cetățeni, printre care militari, polițiști, voluntari și civili. Aproximativ 400 de persoane și-au pierdut viața, iar circa 1.200 au fost rănite. Conflictul a lăsat în urmă și persoane dispărute, inclusiv din rândul populației civile.

LIVE // Mitingul de comemorare a eroilor căzuți în Războiul pentru Independența Republicii Moldova. Președinta Maia Sandu: „Este o zi a durerii și a demnității”