Numărul infracțiunilor financiar-bancare comise în mediul online, în creștere. IGP lansează campania națională „Stop Investițiilor False!”

De la începutul acestui an, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 1 200 de infracțiuni financiar-bancare comise în mediul online, care au provocat un prejudiciu de peste 200 de milioane de lei. Numărul cazurilor este în creștere față de aceeași perioadă a anului trecut, când au fost raportate 830 de infracțiuni similare și un prejudiciu estimat la 73 de milioane de lei, informează MOLDPRES.

Inspectoratul General al Poliției a lansat astăzi campania națională „Stop Investițiilor False!”, prin care îndeamnă cetățenii să fie vigilenți față de escrocheriile în mediul online.

Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, a subliniat că, în ultimii ani, tehnicile de escrocherii au evoluat foarte mult, iar majoritatea cazurilor sunt înregistrate preponderent în mediul online.


„Escrocheriile au trecut pe o extremă mult mai sofisticată - în mediul online, unde este mai dificil să identificăm cine stă în spatele acestui fenomen. Cel mai des, mediul online îi afectează pe cei care sunt mai puțin informați. De aceea, este nevoie de a unifica toate forțele noastre pentru a informa masiv societatea, doar în așa mod vom reuși să diminuăm numărul cazurilor. Mă bucur că am găsit resursele și forțele necesare pentru a combate acest fenomen, întrucât ne dorim să trăim într-o țară liberă și democratică, unde fenomenul infracțional nu își poate găsi locul. Vreau ca această campanie de informare să ajungă la 99,9% din cetățenii noștri, astfel încât aceștia să cunoască despre riscurile ce persistă și măsurile de precauție”, a spus Viorel Cernăuțeanu.


La rândul său, Iurie Roșca, șef al Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice din cadrul Inspiratorului Național de Investigații, a menționat că, în ultimii trei ani, la nivel internațional, au crescut semnificativ cazurile de escrocherii legate de investițiile false pe internet, unde oamenii sunt atrași prin promisiuni de câștiguri rapide.


„Tehnologia a evoluat într-un ritm impresionant, transformând modul în care lucrăm, comunicăm și ne desfășurăm activitățile de zi cu zi. Din păcate, dezvoltarea rapidă a tehnologiilor nu a adus doar beneficii, ci a contribuit și la apariția unui spectru tot mai larg de activități infracționale, printre care și crimele bazate pe inginerie socială, adică prin metode prin care infractorii manipulează utilizatorii pentru a obține date personale, parole sau bani. Mulți utilizatori nu reușesc să recunoască metodele de manipulare folosite de infractorii cibernetici, devenind astfel victime ale escrocărilor digitale”, a afirmat Iurie Roșca.


Datele IGP relevă că infractorii utilizează cel mai des anunțurile sponsorizate publicate pe diverse rețele: Instagram, Facebook, dar și YouTube, prin care sunt propuse câștiguri rapide de bani.


„În unele cazuri, aceste anunțuri nu sunt doar în formă textuală, ci și în formă de conținut video, inclusiv cu aplicarea inteligenței artificiale, fiind folosite vocile sau imaginile unor demnitari de stat sau persoane influente. Victima, odată ce accesează acest clip video, este redirecționată către o platformă web, unde i se propune să își lase datele de contact. Ulterior, această persoană este sunată de un așa-numit reprezentant al unei platforme care i-ar promite un ajutor în obținerea câștigurilor financiare rapide. Persoana este contactată de zeci de ori pe zi pentru a-i câștiga încrederea și pentru a investi bani. Inițial, se solicită o sumă destul de mică, între 200-500 de euro, care este expediată prin transfer bancar sau prin criptomonedă. Persoanelor care nu cunosc cum se efectuează un transfer în criptomonedă li se sugerează să își instaleze în dispozitivele sale aplicații de tip TeamViewer sau AnyDesk, prin care victimele ar fi ajutate să facă un transfer pe acea platformă. În realitate, suspecții primesc control deplin al dispozitivului, pot vedea orice parolă și orice tranzacție”, a remarcat Iurie Roșca.


După ce victima cere retragerea banilor din cont, infractorii solicită sume suplimentare pentru taxe, juriști sau deblocarea contului. De cele mai multe ori, în acest moment, victima își dă seama că a fost înșelată și sună la unitatea bancară sau se adresează la poliție.


„Aici apare faza numărul doi a infracțiunii, când escrocii încep a suna victima de pe alte numere de telefon și le spun că sunt juriști sau chiar reprezentanți ai Interpol/Europol și îi pot ajuta să își recupereze acești bani. De fapt, sunt aceiași escroci care doresc să mai dobândească și alte sume de bani. Cel mai des, mijloacele financiare sunt transferate în conturi din străinătate. În timpul comiterii infracțiunii, persoanele utilizează tehnologii informaționale precum VPN, tehnologii sofisticate, telefonia prin internet, precum și localizarea call-centrelor în afară Republicii Moldova”, a explicat Iurie Roșca.


Campania națională „Stop Investițiilor False!” urmează a fi desfășurată pe întreg teritoriul țării. Aceasta include numeroase activități de informare, difuzarea spoturilor informative - audio și video, plasarea panourilor informative și distribuirea pliantelor. Acțiunile se vor desfășura până la finele lunii noiembrie.