ro
Societate
24 August, 2025 / 21:44
/ Acum 11 ore

Moldova sunt EU // Părintele Viorel Cojocaru: „Independența a deschis drumul pentru renașterea Mitropoliei Basarabiei”

Doina Pozdirca
Reporter

Cu prilejul Zilei Independenței, Agenția MOLDPRES desfășoară campania „Moldova sunt EU”, o acțiune menită să promoveze cetățenii Republicii Moldova, viziunile, preocupările, aspirațiile lor. Fiecare dintre protagoniști este parte din Republica Moldova, fie că a rămas în țară sau este stabilit peste hotare. 

Părintele Viorel Cojocaru este un preot ortodox din Republica Moldova, cunoscut pentru implicarea sa în slujirea comunității persoanelor cu deficiente de auz. În 2006, a înființat Biserica „Inimi Tăcute” din Chișinău, unde oficiază slujbe în limbaj mimico-gestual. Este redactor al revistei „Luminătorul”, profesor la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și președinte al Fundației „Vasiliada – Basarabia”, fiind activ și în domeniul educațional și cel cultural.

Independența obținută în 1991 a fost factorul decisiv care a făcut posibilă reactivarea Mitropoliei Basarabiei, susține părintele Viorel Cojocaru, cleric slujitor la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Chișinău. Părintele a subliniat că fără ruperea de URSS, ideea revenirii la Biserica Ortodoxă Română nu ar fi fost niciodată acceptată de Moscova.

Imediat după declanșarea procesului de desființare a URSS, în Republica Moldova a început și o renaștere spirituală. Nu vorbim doar despre aspectul religios ortodox, ci despre cultura poporului, revenirea la alfabetul latin, la istoria autentică și, în acest context, ideea reîntoarcerii la Biserica Ortodoxă Română.

„Dacă nu ar fi existat independența, nu am fi avut niciodată posibilitatea să reactivăm Mitropolia Basarabiei. În perioada sovietică, eram parte a URSS, iar Moscova nu ar fi acceptat niciodată existența unei entități ortodoxe românești în acest spațiu. Independența Republicii Moldova a fost esențială, deoarece odată ce ne-am rupt de URSS, a apărut cadrul necesar pentru această reactivare. Chiar și așa, procesul a fost extrem de dificil, fiind nevoie de condiționări și decizii ale CEDO pentru a obține recunoașterea oficială. Prin urmare, independența a fost factorul decisiv care a făcut posibilă reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Au fost multe discuții, întâlniri, întrevederi, deplasări la București, iar în epicentrul acestor evenimente stăteau oamenii care au luptat pentru limbă, grafie latină și Independență, aici vorbesc de Beșleagă, Ungureanu, Hadârcă și alții. Această reactivare spirituală era, de fapt, o revenire la rădăcini”.


Viorel Cojocaru este originar din satul Ciuciulea, raionul Glodeni. Era cel mai mic copil din familia dascălului de la biserică. Tatăl, Pavel Cojocaru, a slujit aproape patruzeci de ani. Satul a avut parte de o biserică deosebit de frumoasă, construită în anul 1831 de piatră, de către un boier.

„Biserica din Ciuciuleni nu a fost închisă în perioada comunistă. Tatăl meu și cu alți credincioși din sat și din satele vecine, unde bisericile erau închise, au reușit să țină vie flacăra credinței și să înfrunte greutățile vremii. Pot spune că m-am născut și am crescut în biserică”, își amintește părintele.

Dintre cei cinci copii, Viorel Cojocaru este singurul care a ales să slujească Domnului. A trecut toate treptele și acum spune că simte o împăcare și liniște sufletească:

„Cu smerenie și multă răbdare, am urcat treptat de la cântăreț până la slujirea de preot. Aceasta îmi dă un sentiment de liniște și de împlinire duhovnicească, știind că tatăl meu, plecat la Domnul în 1997, mă vede și se bucură alături de mine la fiecare Sfântă Liturghie”.

Ulterior, a urmat studiile teologice cu marea dorință de a deveni slujitor al lui Dumnezeu și de a continua drumul credinței început de tatăl său, Pavel Cojocaru. Astăzi, părintele Viorel Cojocaru oficiază slujbe la Catedrala „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din municipiul Chișinău, care pe 8 mai a găzduit evenimentul prilejuit de marcarea a 100 de ani de la ridicarea Arhiepiscopiei Chișinăului la rang de Mitropolie, prin Decretul Regal nr. 1942 din 4 mai 1925, semnat de Majestatea Sa Regele Ferdinand I al României. 

Aniversarea Centenarului Mitropoliei Basarabiei a fost nu doar o comemorare istorică, ci și un angajament reînnoit pentru păstrarea credinței, limbii și identității românești în Basarabia, a subliniat printele. 

„Astăzi, Mitropolia Basarabiei își desfășoară activitatea cu încredere în Dumnezeu, având un număr tot mai mare de credincioși și slujitori, continuând, pas cu pas, lucrarea începută în perioada interbelică”, afirmă părintele. 

Viorel Cojocaru a amintit că drumul Mitropoliei Basarabiei a fost marcat de numeroase obstacole, în special în perioada sovietică, atunci când s-a încercat distrugerea memoriei colective.

„Cărțile au fost arse, istoria a fost falsificată, iar elementele identitare au fost înlocuite cu cele impuse de regimul comunist. În 1978 mai funcționau doar 144 de biserici în toată Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, iar un singur preot deservea 5–10 parohii. Mulți preoți erau aduși din Rusia și oficiau slujbele doar în limba rusă”, a precizat el.



În anii ’80 ai s ecolului trecut, odată cu reformele lui Mihail Gorbaciov, a apărut o anumită toleranță față de activitatea bisericilor, iar intelectualitatea a început să solicite redeschiderea lăcașelor de cult și revenirea la slujbele în limba română.

„Intelectualii care au luptat pentru limbă, grafie latină și independență – precum Beșleagă, Ungureanu, Harârcă – au fost în epicentrul acestor evenimente. Reactivarea Mitropoliei a fost, de fapt, o revenire la rădăcini”, a subliniat părintele Cojocaru.

Cu rădăcini istorice în perioada interbelică și reactivată în 1992, Mitropolia Basarabiei se află astăzi sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolia coordonează parohii, mănăstiri și diverse activități sociale și educaționale, fiind implicată în restaurarea lăcașurilor de cult, promovarea limbii române în cadrul slujbelor și susținerea proiectelor culturale și caritabile din Republica Moldova.

Părintele Viorel Cojocaru este singurul preot din Republica Moldova care ține slujbe religioase în limbajul mimico-gestual, venind astfel în sprijinul persoanelor cu deficiențe de auz. A fondat biserica „Inimi Tăcute”, un lăcaș de suflet pentru comunitatea surzilor. Decizia de a urma această cale a venit la îndemnul profesorului său de la Academia de Teologie, Veniamin Goreanu, episcopul Basarabiei de Sud.

De atunci, părintele Cojocaru își dedică misiunea slujirii și sprijinirii persoanelor cu dizabilitate de auz, oferindu-le nu doar cuvântul lui Dumnezeu, ci și sentimentul de apartenență și speranță.


Republica Moldova și-a proclamat independența pe 27 august 1991. În cei 34 de ani, țara a trecut prin perioade de tranziție politică și economică, crize sociale și conflicte interne, dar și printr-un proces continuu de apropiere de Uniunea Europeană. În prezent, independența rămâne pentru mulți moldoveni atât un simbol al libertății politice și naționale, cât și un fundament al aspirațiilor spre o societate democratică și prosperă.