Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei: 40% din terenurile agricole ale R. Moldova, afectate de aceste fenomene

Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării și Secetei este marcată în acest an sub sloganul „Restaurați pământul. Deblocați oportunități”. În Republica Moldova, efectele schimbărilor climatice se resimt tot mai puternic asupra solurilor: temperaturile cresc, precipitațiile sunt imprevizibile, iar alternanța dintre secetă și inundații duce la eroziune, uscăciune și pierderea fertilității solurilor, transmite MOLDPRES cu referire la Ministerul Mediului.


„Deșertificarea este un proces lent prin care pământul își pierde fertilitatea și devine din ce în ce mai greu de cultivat. Acest fenomen apare din cauza schimbărilor climatice, a secetei prelungite și a activităților umane nesustenabile. Terenurile agricole din mai multe regiuni ale țării sunt deja afectate de secetă, utilizare excesivă și lipsa unor practici agricole durabile. Se estimează că aproximativ 30–40% din suprafața terenurilor agricole a Republicii Moldova este afectată de aceste fenomene”, explică sursa citată.


Potrivit ecologiştilor, deșertificarea și seceta nu sunt doar probleme de mediu – acestea pun în pericol agricultura, securitatea alimentară și, în cele din urmă, bunăstarea oamenilor.


„Este o provocare care ne privește pe toți, indiferent dacă trăim la oraș sau la sat. Astfel, este crucial să adoptăm practici agricole durabile, să protejăm solul și să economisim resursele de apă”, indică autoritatea de mediu.


Măsuri recomandate:

●      Plantarea arborilor și reîmpădurirea zonelor afectate;

●      Refacerea vegetației și a ecosistemelor degradate;

●      Utilizarea rațională a apei;

●      Reducerea și reciclarea deșeurilor.

Variațiile de temperatură, precipitațiile abundente urmate de perioade de ariditate, secetele prelungite și degradarea solurilor sunt fenomene tot mai frecvente în Republica Moldova. Se estimează că, până în 2030, schimbările climatice vor reduce debitele apelor de suprafață cu 16–20%, cantitatea totală anuală de precipitații va scădea cu 13%, iar temperatura medie anuală va crește cu aproximativ 2°C între 2010 și 2040. Aceste schimbări amplifică procesele de degradare a terenurilor, afectează grav producția agricolă cu pierderi de peste 30% în 2022 pentru grâu și porumb și expun circa 30% din terenurile agricole la eroziune severă.

În acest context, Ziua mondială pentru combaterea deșertificării și a secetei, marcată anual la 17 iunie, capătă o relevanță sporită pentru țări precum Republica Moldova. Instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1994 (A/RES/49/115), această zi este un prilej de a evalua progresele, de a promova soluții practice și de a consolida cooperarea în combaterea deșertificării, a degradării terenurilor și a secetei, în vederea unui viitor sigur și rezilient.

Campania din 2025 se desfășoară sub sloganul „Restaurează pământul. Valorifică oportunitățile”, subliniind beneficiile multiple ale restaurării terenurilor: creare de locuri de muncă, consolidarea securității alimentare și a resurselor de apă, sprijinirea acțiunilor climatice și creșterea rezilienței economice. Obiectivul global pentru acest an este refacerea a 1,5 miliarde de hectare de teren degradat în întreaga lume și relansarea unei economii de restaurare a terenurilor de un trilion de dolari până în 2030.

Republica Moldova a aderat la Convenția ONU pentru Combaterea Deșertificării  UNCCD în 1998, angajându-se să implementeze politici şi acțiuni care să răspundă provocărilor de mediu printr-o abordare integrată şi aliniată obiectivelor UNCCD şi o utilizare cât mai bună a resurselor naturale. Astfel, implementarea angajamentelor asumate devine esențială, având în vedere că procesul de degradare a terenurilor este însoțit de extinderea suprafețelor destinate pentru construcții (extinderea peisajelor antropice) în detrimentul terenurilor împădurite sau înierbate (peisajelor naturale). Investițiile în proiecte de restaurare a solurilor degradate nu doar că pot contribui la atenuarea efectelor schimbărilor climatice, dar și la protejarea biodiversității și la revitalizarea economiilor locale. Doar printr-o colaborare puternică, internațională şi națională deopotrivă, şi implicarea activă a comunităților, provocările de mediu pot fi depășite şi transformate în oportunități.