Poetul Alexei Mateevici a fost comemorat la 100 de ani de la trecerea sa în eternitate

Chişinău, 23 aug. /MOLDPRES/. O suită de manifestări culturale dedicate marcării Zilei Limbii Române în R. Moldova, a 100 de ani de la trecerea în eternitate a poetului Alexei Mateevici și a 100 de ani de la apariția poemului ”Limba noastră” s-a desfăşurat astăzi la Chişinău, informează MOLDPRES.

Manifestările au fost organizate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Primăria municipiului Chişinău şi Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”. Acestea au început cu depuneri de flori la mormântul lui Alexei Mateevici din Cimitirul Central Ortodox din capitală, unde a avut loc un Te Deum, susținut de către un sobor de preoți.

Solicitat de MOLDPRES, academicianul Mihai Cimpoi a menţionat că Alexei Mateevici este un predecesor al mişcării de eliberare şi renaştere naţională din anii '90, care, încă la începutul secolului trecut, a declarat că nu există două limbi şi două literaturi, ci o singură limbă şi o singură literatură – română. „Alexei Mateevici  ne este şi un model de personalitate şi de existenţă intelectuală”, a remarcat academicianul Mihai Cimpoi. 

La rândul său, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu, a afirmat că prin poemul său nemuritor „Limba noastră”, care a devenit imnul Republicii Moldova, Alexei Mateevici a demonstrat că un poet poate rămâne în posteritate şi printr-o singură poezie. „Din păcate, la 100 de ani de la publicarea poemului în cauză, limba română continuă să se afle pe baricade. Ea încă nu a intrat în toate sferele vieţii sociale”, a constatat Arcadie Suceveanu.

Pe marginea creaţiei lui Alexei Mateevici au mai vorbit  scriitorul Iulian Filip, părintele Octavian Moşin, istoricul literar din Bucureşti Mircea Coloşenco, născut şi el la Căinari, şi directorul Casei-muzeu „Alexei Mateevici” din Zaim, Căuşeni, poetul Ion Găină.

În aceeaşi zi, în sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor din Moldova a avut loc vernisajul expoziţiei „Mateevici - Doina dorurilor noastre” a Muzeului Național de Literatură ”Mihail Kogălniceanu” şi colocviul științific ”Poetul Alexei Mateevici și poemul ”Limba noastră”: un secol de nemurire”. Tot aici a fost lansată cartea „Limba vechilor cazanii. Povestea carnetului de la Mărăşeşti al poetului Alexei Mateevici” de Vasile Malaneţchi. Potrivit autorului, volumul sus-numit reproduce integral carnetul lui Alexei Mateevici din ultimele sale luni de viaţă, când era preot militar în armata ţaristă pe frontul de la Mărăşeşti. „Acesta cuprinde nouă poezii originale şi trei traduceri din liricii ruşi. Carnetul fiind scris cu creion chimic, a început să se decoloreze. Am decis să-l reproducem ca să păstrăm pentru posteritate această ediţie fără de preţ”, a precizat Vasile Malaneţchi.

Mâine, 24 august, manifestările literar artistice dedicate poetului şi Zilei Limbii Române vor continua la Complexul Memorial ”Alexei Mateevici” din Zaim, la Casa - muzeu ”Alexei Mateevici” din localitatea Căinari și se închid în orașul Căușeni și la Mănăstirea Noul Neamț.

Alexei Mateevici s-a născut la 16 martie 1888 în Căinari, judeţul Tighina. A studiat la Şcoala Duhovnicească şi Seminarul Teologic din Chişinău şi la Academia Teologică din Kiev. Cele 12 strofe ale poeziei ”Limba noastră” au fost scrise pe 17 iunie 1917, la Chișinău, iar a doua zi autorul a citit-o la deschiderea unor cursuri de limbă română pentru învățătorii moldoveni. Pe 21 iunie, aceasta a fost publicată în ziarul ”Cuvânt moldovenesc”. Poetul s-a stins din viaţă la 13 august (stil vechi) 1917 în spitalul nr.1 din Chişinău şi a fost înmormântat la Cimitirul Central din capitală. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul R. Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră“ drept imn oficial al ţării noastre. Muzica îi aparține lui Alexandru Cristea. 

(Reporter N. Roibu, editor A. Răileanu)