Iurie Sadovnic-Orheianu: ”Voi lansa cele şapte CD-uri ale mele în cadrul unui spectacol de autor”

Chişinău, 15 sep. /MOLDPRES/. Interviu acordat în exclusivitate pentru Agenţia Informaţională de Stat MOLDPRES de către cântăreţul-baladist Iurie Sadovnic-Orheianu, Artist al Poporului,  deţinător al ”Ordinului Republicii”, laureat al Premiului Naţional 2017. 

Iurie Sadovnic s-a născut la 14 decembrie 1951 în satul Jura, raionul Râbniţa, apoi a copilărit şi crescut în comuna Susleni, judeţul Orhei, unde a absolvit Şcoala medie. A urmat studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu”, pe care nu le-a finalizat. A fondat formația vocal-instrumentală „Haiducii din Susleni” /Iurie Sadovnic, Mihai Golban (chitară bas) Ilie Buruiană (tobe) şi Valeriu Buruiană (clape şi acordeon)/,  de unde a început formaţia „Legenda”. Apoi a înfiinţat formaţia  „Haiducii” a Institutului de Arte, cu  muzicienii Petrică Malai (saxofon), Veaceslav Butucel (chitară bas) şi Eduard Halilov (clape) (1972-1975). A fost solist al formației „Sonor”, împreună cu Anastasia Lazariuc,   ansamblu condus de Oleg Milnştein (1973-1976), al formației de jazz a Diviziei din Nikolaev, Ucraina (în perioada serviciului militar, 1970-1972),  al formaţiilor „Maria Codreanu”, condusă de Oleg Milnştein (1976-1977),  „Contemporanul” (1978-1981) și „Bucuria” (1979-1982) ale Filarmonicii din Chişinău. În 1983 a fondat formația „Legenda”, cu care a efectuat turnee în Danemarca, Cehoslovacia, România, Franţa, Polonia ş.a.  În 1999 a lansat volumul de poezie „Am să plec în codrul verde”. A fost distins cu Premiul „Boris Glavan” al Tineretului din Moldova (1983); cu titlul de Artist Emerit al RSSM (1984), medaliile "Meritul Civic" (1993), „Mihai Eminescu” (2000), cu titlul Artist al Poporului din Republica Moldova (2011) şi cu ”Ordinul Republicii” (2015). Cetăţean  de onoare  al satului Susleni. 

Întrebare:  Stimate  domnule Iurie Sadovnic, de curând vi s-a decernat  Premiul Naţional? Ce semnifică pentru Dvs. această distincţie?

Răspuns:   Este, înainte de toate, o recunoaştere a muncii mele, apreciată de  oameni de o mare valoare ai neamului nostru.  Dar trebuie să spun că, dacă nu „mă torpila” timp de cinci de ani de zile interpreta Maria Mocanu,  care m-a îndemnat să candidez la Premiul Naţional, nu eram nici astăzi deţinător al acestei distincţii prestigioase. Mă bucur că am primit acest premiu pentru mulţi ani de muncă  în domeniul interpretării poeziei clasicilor şi poeţilor contemporani.

Î.: La ce lucraţi în prezent?

R.: Lucrez la cel de-al VII-lea CD – „Balada bărbaţilor”. Am făcut şase piese în studioul  şi cu ajutorul lui Viorel Burlacu, un muzician foarte talentat. În afară de CD lucrez, împreună cu Ştefan Bulicanu şi Valeriu Chiriac, la filmul „Badea Gheorghe şi Moldoveneasca”.  Este o peliculă despre viaţa şi creaţia omului care a compus  celebra piesă „Moldoveneasca” - Gheorghe Chilimciuc din satul Jura,  raionul Râmniţa , aşa cum îi zic raionului Râbniţa toţi locuitorii satelor de pe ambele maluri ale Nistrului. De asemenea, lucrez împreună cu un post de televiziune la un film despre detaşamentele cu destinaţie specială ale marelui voievod Ştefan cel Mare și Sfânt, care se numeau răzeşii sau vitejii. Din păcate, aproape nimeni cu cunoaşte cine au fost răzeşii. Noi dăinuim pe acest pământ datorită sacrificiului lor.  În permanenţă, sub mâna lui Ştefan cel Mare erau 12 mii de răzeşi.  Între Nistru şi Prut el avea 22 de mii de răzeşi,  care erau gata de a apăra hotarele ţării chiar până la râul Bug. Să nu creadă cineva că aceştia erau nişte ţărani săraci, care aveau în mână o bâtă cu cuie bătute la capăt. Încă o dată, acestea erau cu adevărat detaşamente cu destinaţie specială, înarmate în stil modern, până în dinţi, în zale, în armură, purtând cu ei suliţe, care aveau în vârf un ascuţiş de 30-40 centimetri şi un arcan, care ieşea din această suliţă, apoi paloş sau sabie şi numaidecât un arc trecut peste piept şi o tolbă de săgeţi. Mulţi aveau şi arme.

Î.: Şi totuşi, cine mai erau ei?

R.: Definiţia ne-o dă Leon Ţopa în cartea „Răzeşii”:  Răzăşimea -  creaţiune socială, politico-militară,  autonomă din punct de vedere economic.  Cu „Zapis” -  drept legitim asupra pământului deţinut şi transmis prin moştenire. Pământ dăruit de către domnitorul ţării pentru  serviciul militar şi credinţă patriei. Răzeşii se supuneau direct domnitorului Moldovei.

Î.: Cum erau ca oameni?

R.: Răzeşii se deosebeau printr-un caracter dârz, ei nu ştiau să uite şi nu lăsau să fie călcaţi în picioare.  Se simţeau întotdeauna liberi.  Erau o pătură aparte a societăţii. Nu erau fuduli, nu erau „mândri”. Pur şi simplu, aveau DEMNITATE.  (Leon Ţopa).

Î.:  Şi când veţi lansa  cel de-al VII-lea CD?

R.:  Sper ca în luna decembrie să închei lucrul asupra CD-ului. Voi lansa cele şapte CD-uri  ale mele care nu au avut parte de aceasta, în cadrul unui spectacol de autor. E vorba de CD-urile: „Legenda”,  „Masa de piatră”, „Enigmatica femeie”,  ”Vrabia” (pe versurile poetului rus Nikolai Rubţov), „În limba ta”„ (pe versurile lui Grigore Vieru), „Evadare” şi „Balada Bărbaţilor”. Am să prezint la acest concert şi filmul despre  viaţa şi opera lui Nikolai Rubţov  în baza cântecelor de pe CD-ul meu.  Filmul l-am făcut împreună cu regizorii Constantin Munteanu şi Ştefan Bulicanu şi talentatul operator rus  Alexei Pravotorov.

Î.: Vă doresc mult succes!

(Reporter N. Roibu, editor M. Jantovan)