O serie de manifestări dedicate poetului Alexei Mateevici a avut loc în Republica Moldova

Chişinău, 16 mar. /MOLDPRES/. O suită de manifestări culturale cu genericul „Un poet sacerdot în conştiinţa posterităţii”, dedicate poetului Alexei Mateevici, la 130 de ani de la naştere, s-a desfășurat în aceste zile la Chişinău și în alte localități ale țării, informează MOLDPRES.

Manifestările au fost organizate de Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” şi Uniunea Scriitorilor din Moldova. Acestea au demarat cu depuneri de flori la mormântul lui Alexei Mateevici din Cimitirul Central Ortodox din capitală, unde a avut loc un Te Deum, susținut de către un sobor de preoți, urmat de un recital de versuri, prezentat de elevii de la Colegiul „Alexei Mateevici” şi profesoara Ala Puşcă.

În context, la Muzeul Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu” a fost inaugurată ieri expoziţia fotodocumentară „27 martie 1918: precursori şi protagonişti din tagma literaţilor”.

Solicitat de MOLDPRES, directorul instituţiei, Vasile Malaneţchi, a menţionat că expoziţia cuprinde o galerie întreagă de portrete a celor mai importanţi precursori ai ideii de unitate a neamului românesc din Basarabia de după 1812, publicaţiile periodice ale epocii respective: revistele „Luminătorul” şi „Cuvânt moldovenesc”, ziarul „Cuvânt moldovenesc”, care în 1918 a devenit publicaţia oficială a „Sfatului Ţării”, scrisorile poetului Alexei Mateevici din perioada 1916-1917, trimise de pe frontul de la Mărăşeşti familiei sale. În cadrul expoziţiei mai sunt prezentate o serie de ediţii de ultimă oră din creaţia poetului sau ediţii consacrate vieţii, activităţii şi creaţiei lui.

„Alexei Mateevici reprezintă o temeinică verigă de legătură între întregul trecut istoric al românilor basarabeni, înstrăinaţi în 1812 de patria-mamă şi generaţiile contemporane lui de intelectuali şi ţărani basarabeni care au descoperit cine sunt şi ce vor. Mateevici a fost prorocul propriu-zis al basarabenilor în faza reunirii lor cu patria istorică. El a fost un simbol la care s-a revenit mereu spre revigorarea spiritului de supravieţuire în faţa intemperiilor”, a subliniat Vasile Malaneţchi.

Tot la muzeu, a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice, la care au participat cărturari din R. Moldova şi România, primarul comunei Movileni, judeţul Galaţi, Marian Moisă, parohul bisericii din satul Movileni, Stelian Chirvase, unde a slujit Alexei Mateevici în iunie-iulie 1917, protoiereul Gheorghe Jochiu, protopop de Tecuci, cercetătorul Ştefan Andronache de la Tecuci, istoricul literar şi editorul Mircea Coloşenco de la Bucureşti ş.a. În cadrul simpozionului au mai luat cuvântul: academicianul Valeriu Matei, profesorul universitar Gheorghe Baciu, criticul literar Ana Bantoş, muzeograful Veronica Boldişor, cercetătoarea Maria Işaev ş.a.

Manifestările au continuat astăzi la Complexul Memorial ”Alexei Mateevici” din Zaim şi la Casa - muzeu ”Alexei Mateevici” din Căinari.

Alexei Mateevici s-a născut la 16 martie 1888 în Căinari, judeţul Tighina. A studiat la Şcoala Duhovnicească şi Seminarul Teologic din Chişinău şi la Academia Teologică din Kiev. Cele 12 strofe ale poeziei ”Limba noastră” au fost scrise pe 17 iunie 1917, la Chișinău, iar a doua zi autorul a citit-o la deschiderea unor cursuri de limbă română pentru învățătorii moldoveni. Pe 21 iunie, aceasta a fost publicată în ziarul ”Cuvânt moldovenesc”. Poetul s-a stins din viaţă la 13 august (stil vechi) 1917 în spitalul nr. 1 din Chişinău şi a fost înmormântat la Cimitirul Central din capitală. La 22 iulie 1995, deputații din Parlamentul R. Moldova au aprobat strofele 1, 2, 5, 8 și 12 ale poeziei „Limba noastră“ drept imn oficial al ţării noastre. Muzica îi aparține lui Alexandru Cristea. 

(Reporter N. Roibu, editor L. Alcază)