Pavel Filip: „După ultimul an de guvernare, Republica Moldova este mai aproape de Europa”

Chişinău, 8 mai. /MOLDPRES/.
Interviu acordat în exclusivitate pentru AIS MOLDPRES de către Premierul Pavel Filip după vizita la Bruxelles.
MOLDPRES:  Domnule Prim-ministru, care sunt principalele lucruri pe care trebuie să le știe cetățenii Republicii Moldova după vizita dumneavoastră la Bruxelles?
Pavel Filip: Cu fiecare astfel de întâlnire pe care o am cu oficialii europeni am confirmarea că R. Moldova este mai aproape de Europa, că progresele noastre, deși sunt încă atâtea de făcut, încep să se vadă și să se simtă în economie și în societate. În ultimii doi ani s-a muncit foarte serios în Guvern și în Parlament pentru a repune pe șine trenul integrării europene. Ne bucură faptul că acest lucru este apreciat atât la Bruxelles, cât și de cetățenii Republicii Moldova. Am avut cu liderii europeni întâlniri de lucru în care am discutat, în detaliu, despre stadiul reformelor, implementarea Acordului de Asociere și subiecte asupra cărora trebuie să lucrăm mai mult până la finalul mandatului. 
În primul rând, rețin mesajul politic: Acordul de Asociere și DCFTA sunt atât în avantajul Republicii Moldova, cât și al UE și trebuie să continuăm să lucrăm împreună la implementarea tuturor măsurilor convenite. Republica Moldova și UE sunt parteneri de cursă lungă. Este un mesaj politic important într-un an în care, încă o dată, trebuie apărată opțiunea pentru Europa. 
În al doilea rând, merită consemnate progresele recunoscute în mod oficial de către partenerii UE: reformele care au dus la stabilizarea economică și financiară a țării, restabilirea credibilității în relația cu instituțiile financiare internaționale, adoptarea legilor privind Banca Națională și supravegherea sectorului bancar, modificările legislative în domeniul audiovizualului sau creșterea schimburilor comerciale, în special prin exportul de produse agricole moldovenești pe piața europeană. De asemenea, au fost apreciate inițiativele noastre de a ne consulta constant cu societatea civilă pentru a îmbunătăți măsurile economice și sociale sau adoptarea reformelor conforme cu normele europene în domeniul energiei. Progresele în soluționarea transnistreană au fost și ele pe agendă, alături de ideea intensificării cooperării în contracararea amenințărilor hibride și îmbunătățirea securității cibernetice. Am prezentat planul de reforme prioritare pentru 2018, care a fost bine primit de către partenerii noștri.
Integrarea europeană nu este un sprint, ci un maraton și, ca să păstrez limbajul sportiv, Republica Moldova are un timp intermediar bun: am venit cu temele făcute și am arătat ce vom face pentru a genera rezultate mai rapide în unele zone, precum justiția și lupta împotriva corupției. R. Moldova are o guvernare care îi reprezintă serios interesele la Bruxelles. Depinde doar de noi să menținem același ritm.
M.: Tema asistenței macrofinanciare este una de mare interes atât pentru Guvern, cât și pentru cetățeni. Când vor veni banii europeni și ce planuri are Guvernul cu ei?
P.F.: Comisarul Hahn a precizat că alocarea asistenței macro-financiare depinde de funcționarea în plină capacitate a Agenției Naționale de Integritate, de adoptarea unui buget suplimentar pentru activitatea instituțiilor anticorupție și de raportul FMI asupra acordului stand-by aflat în derulare. Avem o relație care decurge foarte bine cu FMI, rezultatele sunt cele așteptate, așa că în iunie ne așteptăm la o evaluare pozitivă în cadrul Consiliului de directori al instituției. Cât despre celelalte două măsuri, Guvernul va asigura implementarea lor rapidă, pentru a arăta încă o dată că lupta anti-corupție are toată susținerea din partea Executivului. De altfel, obiectivul nostru este ca, până la sfârșitul sesiunii parlamentare, să avem îndeplinite toate condiționalitățile pentru toate trei tranșe din asistența macro-financiară, nu doar pentru prima. Sunt optimist că, din punct de vedere strict al calendarului administrativ, primele doua tranșe vor veni anul acesta, încercăm și a treia tranșă, dar mergem pe ideea că, din rațiuni de procese administrative și punerea lor în mișcare, e posibil ca cea din urmă să ajungă abia după alegeri. Continuăm să lucrăm la implementarea măsurilor și în mod cert banii europeni vor veni. Aceștia vor fi importanți pentru creșterea economiei prin investiții publice eficiente și pentru o mai bună funcționare a statului.
M.: Fiecare comisar a vorbit despre frauda bancară, despre lupta împotriva corupției și despre legea electorală. Ce a făcut și ce face Guvernul pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei Europene?
P.F.: În privința fraudei, suntem la punctul în care am însănătoșit sectorul bancar și ne-am asigurat, prin legislația adoptată, că un episod similar nu mai poate avea loc. Mai mult, au început investițiile străine în sectorul nostru bancar, ceea ce denotă credibilitatea. De asemenea, avem o evaluare completă a ceea ce s-a întâmplat, care a fost realizată de o reputată firmă internațională. Am publicat deja cele mai importante aspecte ale celui de-al doilea raport Kroll, el a fost transmis în formă completă către procurori pentru a-i trage la răspundere pe cei vinovați. Așa cum arată lucrurile, vom avea nevoie de cooperarea partenerilor europeni pentru recuperarea banilor furați. Progresul poate fi mai rapid, iar Guvernul are toată disponibilitatea pentru a susține administrativ și prin intervenții legislative munca procurorilor.
Am înregistrat rezultate semnificative în ultimii doi ani în lupta anticorupție, iar declarația comună după întâlnirea Consiliului de Asociere menționează aspecte precum legea împotriva spălării banilor și reforma mai amplă a instituțiilor din zona justiției. Vom oferi suportul administrativ și financiar pentru ca noile instituții să fie întru totul operaționale, este un aspect pe care îl luăm în serios la Guvern și constituie una din priorități. În ceea ce privește legea electorală, am prezentat măsurile luate de Guvern și de Parlament, precum și dimensiunea politică evidentă care există în astfel de decizii. Cele mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneția au fost implementate, cadrul legislativ este unul corect și incluziv și sper ca partidele să se concentreze pe prezentarea unor proiecte politice demne de cetățenii acestei țări.
M.: În întâlnirile pe care le-ați avut ați evocat de fiecare dată tema organizării alegerilor de la sfârșit de an. De ce insistați atât de mult asupra acestui subiect? 
P.F.: Alegerile sunt un subiect deosebit de serios pentru Guvern. Pe de o parte, sunt unii din exterior extrem de nemulțumiți de aspirațiile noastre europene și de politica externă demnă pe care am avut-o în ultimii doi ani. De aceea, insistăm pe securizarea spațiului comunicațional, pentru a preveni situații în care oamenii sunt intoxicați cu știri false, se creează curente de opinie despre teme false, se spun neadevăruri despre ce înseamnă apropierea de Europa. Am vorbit și la Bruxelles pe această temă, vrem să consolidăm cooperarea, pentru că în ultimii ani Europa a luat foarte în serios problema fake news. Și noi am făcut un prim pas cu modificările la legislația audiovizuală, dar trebuie să fim mai activi și să acționăm acolo unde sesizăm vulnerabilități.
Pe de altă parte, Republica Moldova este în acest moment o țară polarizată, în primul rând, la nivel politic, iar acest lucru înseamnă nu doar lipsa unor obiective cu largă susținere politică, dar și lipsa de responsabilitate a unora și disponibilitatea de a arunca țara în aer, dacă le servește intereselor. Deja sunt mesaje în media - e adevărat, firave - despre boicotarea alegerilor, despre nesupunere civică, despre nerespectarea voinței cetățenilor. Știm cât de mult rău pot face astfel de evenimente într-o țară care abia și-a revenit din instabilitate, care crește economic, atrage investitori străini și creează locuri de muncă în sectorul privat. Respingem astfel de provocări și vrem să le dăm un răspuns adecvat - până la urmă, nimeni nu este mai interesat decât Guvernul să avem alegeri libere și corecte. Am evocat posibilitatea ca alegerile să fie monitorizate de un număr cât mai mare de observatori internaționali din organizații cu o reputație solidă, dar suntem deschiși și la alte măsuri, atât din partea opoziției, cât și a partenerilor externi. De altfel, așa cum menționați, subiectul a fost pe lista mea în discuțiile de la Bruxelles. Consolidarea democratică începe cu alegeri corecte, iar noi vrem să arătăm că suntem o democrație care face progrese solide în direcția consolidării.
M.: Președintele Dodon vă cere demisia de onoare pentru că ați discutat despre posibilitatea ca decidenții europeni să se implice în formarea unei noi majorități pro-europene, în contextul alegerilor parlamentare. Ce aveți să îi răspundeți?
P.F.: Președintele Dodon își dorește un premier și o coaliție de guvernare care să devină groparii proiectului european în Republica Moldova. Pe cât de mult ne străduim noi să facem integrarea europeană un obiectiv ireversibil, pe atât de mult își propun socialiștii să închidă granița către Europa. Acesta este marele proiect al președintelui Dodon, pe care nici măcar nu se chinuie să îl ascundă: o cortină de fier între noi și Uniunea Europeană. Astăzi doar vorbește despre el, pentru că nu poate face mai mult decât a pune piedici. Din decembrie însă, dacă nu ne mobilizăm și nu suntem uniți, s-ar putea - și asta va fi tragedia unei țări întregi - să își îndeplinească planul.
Personal voi continua să vorbesc despre lucrurile în care cred: integrare europeană, responsabilitate politică și o guvernare reformistă și cu rezultate pentru cetățean. Cât despre implicarea partenerilor europeni, știți cum se spune, prietenul la nevoie se cunoaște. Sprijinul din partea UE a fost decisiv în anumite momente și poate fi și în acest an. Până la urmă, în joc este destinul acestei țări. Am încredere că cei cu viziuni pro-europene din această țară se vor regăsi în jurul aceluiași proiect politic.
(Reporter A. Ciobanu, editor M. Jantovan)