CNCNC propune elaborarea Strategiei naționale de combatere a fenomenului plății „salariului în plic” și a „muncii la negru”

Chişinău, 25 mai. /MOLDPRES/. Comisia națională pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), convocată astăzi în ședință, a lansat propunerea elaborării unei Strategii naționale de combatere а fenomenului „muncii la negru” și de achitare а „salariilor în plic”. Participanții la ședință au menționat și necesitatea creării unui consiliu guvernamental de prevenire a acestor fenomene, informează MOLDPRES.

„Trebuie să întreprindem măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, să inițiem perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate”, a declarat președintele Comisie Naționale pentru consultări colective, Chiril Gaburici.

Ministrul a subliniat că trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă. La fel, trebuie efectuate controale interne pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. „Toate aceste acțiuni vor contribui la combaterea economiei tenebre și a muncii informale”, a spus Chiril Gaburici.

Reprezentanții Inspectoratului de Stat al Muncii, Ministerului Finanțelor, Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova au prezentat, în ședința comisiei CNCNC, rapoartele cu privire la măsurile întreprinse în vederea diminuării fenomenului de ocupare informală a forței de muncă şi fenomenului „salariului în plic”. Raportorii au menționat că, combaterea acestor fenomene va spori esențial acumulările la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetul fondurilor obligatorii de asistență medicală.

Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), în anul 2017 salariu „în plic” au primit 7,0 la sută din salariați: 5,8 la sută au primit tot salariul „în plic”, iar 1,2 la sută - o parte. Domeniile cu cei mai mulţi muncitori remuneraţi la negru sunt: agricultura cu o pondere de 42 la sută, urmată de comerţ cu aproape 20 la sută şi industrie cu 8,6 la sută.      

Consecințele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și faptul că ea privează guvernul de venituri și subminează sistemul de protecție socială, apreciază experții. Angajații fără forme legale nu sunt asigurați pentru riscuri previzibile și imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel că nu vor beneficia de prestații și asistență în cazul îmbolnăvirilor. În plus, nu pot contracta un credit bancar și nu exercită drepturile colective constituționale, cum sunt dreptul la asociere în sindicate, la negocierea contractului colectiv de muncă.

Anterior sindicatele estimau că bugetul public naţional are de pierdut anual 5,6 miliarde de lei ca urmare a neimpunerii impozitării salariilor achitate „în plic”.

(Reporter V. Bercu, editor L. Alcază)