Odată cu solstițiul de iarnă, pe 21 decembrie începe iarna astronomică

Chişinău, 21 dec. /MOLDPRES/. Solstițiul de iarnă din 2020 se va produce luni, 21 decembrie, la ora 12:02. De asemenea, cea mai lungă noapte a anului curent coincide și cu un fenomen astronomic care se întâmplă destul de rar, cunoscut sub numele de „marea conjuncție”: cele mai mari planete din sistemul solar, Jupiter și Saturn, se vor afla aparent foarte aproape una de cealaltă încât vor părea un astru dublu, transmite MOLDPRES cu referire la surse de specialitate.
În timpul solstițiului de iarnă, emisfera nordică a planetei se află în cel mai îndepărtat punct faţă de soare. Pe de altă parte, în emisfera sudică, 21 decembrie marchează solstițiul de vară sau ziua în care partea sudică a planetei se află la cel mai apropiat punct de Soare.
Solstițiu înseamnă „soare nemișcat” şi marchează prima zi a iernii astronomice în emisfera nordică, cea mai scurtă zi şi cea mai lungă noapte a anului în emisfera nordică. Acest eveniment astronomic este legat de mișcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecința mișcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice. Conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Ursean” din România, de azi, ziua va începe să crească şi va ajunge egală cu noaptea la echinocțiul de primăvară din data de 20 martie 2021. 
În ceea ce tine de marea conjuncție, sursa citată spune că cele două planete se văd deja în aceeași zonă de cer încă din luna iulie. Se vor afla în aceeași constelație și, pentru că se mișcă în Sistemul solar, se vor mișca printre stele, apropiindu-se una de alta.
Apropierea minimă și rară (se va mai întâmpla abia în 2080), se va petrece în ultimele două săptămâni ale lunii decembrie, momentul cel mai bun fiind în seara de 21 decembrie. Astfel, în jurul orei 18:00, se vor vedea înspre sud-vest, nu foarte sus pe cer. Cele două planete aproape că nu se vor putea distinge una față de cealaltă, iar prin telescop se vor putea vedea în același câmp și inelele lui Saturn, și benzile de nori ale lui Jupiter, împreună cu sistemele de sateliți ai planetelor, arată Observatorul Astronomic. 
În cultura păgânilor, solstițiul de iarnă însemna nașterea Soarelui, simbolizând un nou proces al celor patru anotimpuri. Romanii îl preaslăveau pe Saturn, zeul recoltelor, alături de Mithras, cunoscut drept zeu al luminii. Solstițiul de iarnă era celebrat de vechii daci prin sacrificarea porcului, obicei care s-a păstrat până în ziua de azi și este legat acum de sărbătoarea Crăciunului. Dacii se situau prin acest ritual de partea luminii în lupta cu întunericul, în cea mai scurtă zi din an.
foto: scrolldrop.com