ro ru en

Agenția
Informațională
de Stat

Republica Moldova 30 de ani de independență

Deteriorarea relațiilor ruso-ucrainene poate dinamita stabilitatea mondială

10:57 | 19.04.2021 Categorie: Interviuri, Comentarii, Evenimente

Chişinău, 19 apr. /MOLDPRES/. După evenimentele din anul 2014 din Crimeea și Donbas, lumea s-a schimbat. Părea că înțelegerile Ialta-Potsdam vor asigura pe multe decenii înainte o lume predictibilă și fără  pretenții teritoriale. Unii analiști politici de talie internațională s-au grăbit să afirme că după terminarea Războiului Rece vine o eră a păcii și colaborării.

Însă, în Rusia dintotdeauna au existat forțe care nu văd propria țară decât o super-putere mondială care să împartă lumea în sfere de influență, împreună cu SUA. Mai mult, în perioada post-Elțin, în Rusia au apărut mulți politicieni care și-au pus ca obiectiv refacerea completă sau parțială a URSS.

Începând de la mijlocul primului deceniu al secolului XXI, SUA au declarat că abandonează principiul sferelor de influență și că fiecare popor e în drept să-și aleagă destinul. Este evident că civilizația occidentală, cu modelul său democratic și performant din punct de vedere economic, atrăgea foștii sateliți sovietici în structurile euroatlantice. Pentru Moscova acest lucru era greu de digerat. Practic, apunea era dirijării discreționare de către Rusia a Europei centrale și de est.

Conflictele care au dat naștere separatismului din Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Karabahul de Munte și mai târziu din Crimeea și Donbas au fost planificate încă de KGB-ul sovietic și erau preconizate pentru stoparea proceselor de integrare europeană și euroatlantică a fostelor republici sovietice. Dar cea mai grea încercare pentru Moscova este fără îndoială ieșirea Ucrainei din orbita Kremlinului. Pentru a zădărnici acest proces, care punea cruce pe ambițiile imperiale ale Rusiei, au fost puse în practică evenimentele din 2014, când Crimeea și Donbasul au fost practic rupte din teritoriul național ucrainean.

Reacția Occidentului n-a fost conform așteptărilor. Sancțiunile Uniunii Europene au fost timide și n-au descurajat dorința Moscovei de a întoarce Ucraina și alte regiuni sub cârmuirea sa. Au început un simulacru de negocieri și acorduri cu participarea Franței și Germaniei care au născut, în cadrul grupului Normandia, Acordul de la Minsk, unul mort din fașă. Nici Germania, care are interes față de gazele rusești și nici Franța, care se vrea lider european de la Macron încoace și se crede unica capabilă să-l domolească pe Putin, n-au demonstrat nici voință politică, nici celeritate în acțiuni pentru a soluționa conflictul. La un moment părea că Crimeea este o achiziție care va satisface poftele Rusiei, iar Donbasul se va transforma într-un conflict înghețat, ca și în cazul Transnistriei.

Însă, iată că anul 2021 debutează cu o escaladare a tensiunilor dintre Rusia și Ucraina. În ultimele două săptămâni are loc o concentrare de forțe militare ale Moscovei la granițele cu Ucraina, iar în Donbas se trage și se moare tot mai des. Nimeni nu poate prezice care sunt adevăratele planuri ale lui Putin. Un război de proporții împotriva Ucrainei sau un șantaj puternic și periculos pentru a obține recunoașterea internațională a anexării Crimeii și garanții că Ucraina nu va deveni membru NATO?

Oricum, se balansează extrem de periculos între război și pace. În acest context, multă lume se aștepta la sancțiuni americane dure împotriva Rusiei, însă acestea au fost foarte moderate. Cei mai puternici analiști au calificat acest pas al Casei Albe ca pe unul înțelept, deoarece sancțiunile devastatoare pentru economia rusească puteau să-l pună pe Putin într-o situație disperată și foarte periculoasă în condițiile concentrării exagerate de forțe armate în asemenea zone sensibile cum ar fi granița ruso-ucraineană.

Ucraina nu se simte deloc protejată și încearcă cu disperare să apeleze la dreptul ei de a adera la NATO. Mai mult. Ucraina amintește lumii despre memorandumul de la Budapesta, prin care în schimbul refuzului  Kievului de la statutul de țară nucleară, marile puteri, inclusiv Rusia, recunoșteau integritatea teritorială ucraineană. Or, Ucraina consideră că din moment ce aceste garanții au fost încălcate, ea are dreptul să  redevină o forță nucleară pentru a-și apăra țara. O asemenea abordare poate arunca în aer un sistem de principii și acorduri internaționale care au fost stabilite după implozia URSS.

Acum lumea urmărește cu sufletul la gură evenimentele ce se desfășoară la granițele de est ale Ucrainei.  Unii analiști ne calmează, subliniind că Moscova, prin acțiunile sale, vrea să distragă atenția de la propriile probleme economice și de la cazul Navalnîi. Alții nu exclud escaladarea situației și pericolul unui război de amploare care poate ajunge și în Transnistria. Următoarele săptămâni vor oferi mai multe răspunsuri privind acțiunile de la frontiera ruso-ucraineană, însă un lucru este cert: omenirea se află la unul dintre cele mai critice moment ale sale după cel de-al Doilea Război Mondial. 

Orice material publicat pe pagina web a I.P. „Agenția Informațională de Stat „Moldpres” este proprietatea intelectuală a Agenției, fiind protejată de legislația privind drepturile de autor și drepturile conexe. Preluarea și/sau folosirea acestora se va face doar cu referință obligatorie la sursă și fără denaturarea textului. Vă mulțumim pentru înțelegere!