Scriitorul Anatol Gugel a împlinit 100 de ani

Chişinău, 6 apr. /MOLDPRES/. Poetul, eseistul, publicistul și traducătorul Anatol Gugel, eminent al culturii, deţinător al Medaliei „Mihai Eminescu”, a împlinit astăzi 100 de ani, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Teo Chiriac, a menționat că este primul coleg de breaslă care a ajuns la venerabila vârstă de 100 de ani. ”Cu acest prilej, i-am făcut o vizită la domiciliu, cu un buchet de flori primăvăratice, și, bineînțeles, cu o sticlă de șampanie, dorindu-i multă sănătate și noi realizări literare”, a mai spus președintele USM.

Anatol Gugel s-a născut la 6 aprilie 1922, la Iaşi, România, în familia unui avocat. Tatăl a murit de tifos, iar mama, cu copilul de şase luni, s-a întors la Chişinău, la părinţii săi. Şi-a făcut studiile la liceul „B. P. Hasdeu” din Chişinău, unde s-a împrietenit cu viitorul scriitor Alexandru Cosmescu. Şi-a luat bacalaureatul în 1941. După absolvirea liceului şi-a continuat studiile la Institutul Pedagogic din Chişinău, 1945.

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, s-a evacuat împreună cu institutul la Buguruslan, unde şi-a continuat studiile. După absolvirea institutului, în 1944, s-a întors la Chişinău şi din primăvara lui 1945 până în prezent s-a consacrat scrisului.

Potrivit ”Calendarului Național”, și-a început activitatea profesională la ziarul „Tinerimea Moldovei” în funcţie de secretar executiv al redacţiei (1945-1960) şi la „Moldova Socialistă” (1960-1966). Din 1947, a promovat la „Tinerimea Moldovei” pleiade întregi de tineri poeţi basarabeni, care ulterior au devenit nume de referinţă în literatura basarabeană. Ulterior a activat la revista „Moldova” (secretar executiv şi redactor-şef adjunct al redacţiei în 1966-1996). A scris publicistică de calitate, inclusiv la rubrica permanentă „De la Naslavcea la Giurgiulești”, în revista „Moldova”. Publică prezentări la cărţile de versuri ale lui Vitalie Tulnic, Emil Loteanu ş.a. În 1997, împreună cu filologul Efim Levit şi muzicologul Efim Tcaci, a devenit unul dintre fondatorii Alianţei Democratice Antifasciste din Moldova. A participat la compilarea a patru colecţii de documente despre istoria Holocaustului din țară. A fost redactor fondator al revistei de cultură a Uniunii organizațiilor evreiești din Republica Moldova (2001) „Nu vom uita!”. Au fost editate patru numere ale bilingvului rus-român al revistei.

A debutat cu poezii în revista „Licurici” a Liceului „B. P. Haşdeu” din Chişinău în martie 1940. Debutează editorial cu plachetele de versuri „Generaţia mea” (1951) şi „Schimbul nostru” (1952). Este autorul volumelor de poezii: „Fereastra cu trei muşcate” (1956), „Sonata lumii” (1965), „Lanterna magică” (1978), „Crug” (1982), „Post-scriptum” (1998) etc. În 2004 publică volumul de sinteză „Am fost odată ca niciodată”. Ultima carte a editat-o la 95 de ani, „O revedere cu sine însuşi, la 100 de ani” (2020) ş.a. A mai editat şi cărţi de eseuri: „Înşiră-te mărgăritare” (1979), „Har” (1982); cărţi pentru copii: „Ostroave verzi” (1960), „Eu, Anicuţa şi Radu” (1963) ş.a. Traduse în limba rusă au fost publicate colecţii de poezie: „Pe urmele memoriei” (1959), „Setea cerului” (1967) „Sonata la lumina lunii” (tradusă de Anatolie Naiman, 1974), „Lanterna magică” (1983) ş.a. Ciclul de poezii „Caietul Ierusalimului” (colecţia „Post scriptum”) a fost publicat în traducere rusă în al doilea număr al almanahului „Filiala Ierusalimului”.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1946). Anatol Gugel a fost distins cu Medalia „Mihai Eminescu” (1998) și cu Premiul de excelență al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2004).