Republica Moldova ar putea avea o Lege Magnițki

Chişinău, 9 dec. /MOLDPRES/. Republica Moldova ar putea avea o Lege Magnițki. Anunțul a fost făcut astăzi de către Ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, în cadrul unei conferințe susținute în comun cu premierul Natalia Gavrilița, comunică MOLDPRES.

Potrivit sursei citate, proiectul de lege a fost deja pregătit și urmează să ajungă în scurt timp în Guvern și Parlament, urmând să fie dezbătut chiar până la finele anului.

Ministrul a precizat că noul document va clarifica care persoane pot fi subiectul sancțiunilor transpuse în Moldova. Proiectul va viza în special persoanele din lista de sancțiuni anunțată de SUA și pe cei ce au avut sau au legături directe sau indirecte cu aceștia. La fel, noua normă legislativă ar urma să prevadă și necesitatea înghețării activelor, dar și a bunurilor deținute de persoanele vizate. De asemenea, persoanele ce vor deveni subiecți ai noii legi nu vor putea face tranzacții bancare și nici nu vor putea dona sau vinde bunurile deținute. Iar bunurile acestora vor fi gestionate de persoane desemnate de stat.

Premierul Natalia Gavrilița a reiterat necesitatea eradicării corupției și a specificat că toți funcționarii corupți vor fi depistați și diferiți justiției. Ea a precizat că și anunțul făcut astăzi de autoritățile britanice în cazul lui Ilan Șor și Vlad Plahotniuc „este un semnal clar că cei care au jefuit țara, vor ajunge acolo unde le este locul”.

Guvernul Marii Britanii a anunțat astăzi un nou pachet de sancțiuni care vizează pe cei care oprimă libertățile fundamentale din întreaga lume, printre care și Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Potrivit Ambasadorului Marii Britanii în Moldova, Steven Fisher, cei doi “moldoveni corupți și-au folosit puterea și influența pentru a se îmbogăți ilegal – furând de la concetățeni și subminând statul de drept”.

Pe 26 octombrie, Trezoreria Statelor Unite a impus sancțiuni oligarhilor moldoveni Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor „pentru acțiuni legate de corupție sistemică și interferență în alegerile din Moldova, susținută de Kremlin”.

Legea Magnițki (Magnitsky Act) a fost adoptată în șase țări. Primele care au adoptat această lege au fost SUA – în 2012, fiind îndreptată iniţial împotriva funcţionarilor din Federaţia Rusă, care direct sau indirect au contribuit la moartea lui Serghei Magniţki sau au acoperit schemele de corupţie pe care acesta le-a deconspirat. În 2016, Congresul SUA a extins „legea Magnițki”, făcând-o globală, fiind aplicată nu numai împotriva cetățenilor Rusiei implicați în fraudele bancare  și încălcarea drepturilor omului, ci și cetățenilor din alte țări. Ulterior, au fost aprobate legi asemănătoare în Estonia – în 2016, în Canada și Lituania – în 2017, precum și în Letonia – în 2018. În Marea Britanie a fost adoptată în 2017. Principalul mecanism al Global Magnitsky Act constă în interzicerea emiterii vizelor de intrare pentru cetățenii implicați în fraudele bancare și încălcarea drepturilor omului. Interdicția poate fi limitată la cinci ani sau mai mult. A doua măsură prevede că pe teritoriul țărilor care aprobă legea Magniţki sunt permise blocarea activelor, bunurilor, conturile bancare ale persoanelor străine implicate în derapajele menționate.