ro

 

Cultură
23 Mai, 2026 / 19:37
/ 06 Februarie, 2022

Compozitorul Constantin Rusnac își sărbătorește ziua de naștere

Moldpres
Agenția Informațională de Stat

Chişinău, 6 feb. /MOLDPRES/. Compozitorul Constantin Rusnac, profesor universitar, Maestru în Artă, secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO, își sărbătorește astăzi ziua de naștere, informează MOLDPRES.

Constantin Rusnac s-a născut în 1948 în satul Trebisăuţi, raionul Briceni. În 1965 a absolvit Școala de muzică de 11 ani (actualmente – Liceul de muzică „C. Porumbescu”) și în 1970 – Institutul de Arte „G. Musicescu” (teoria muzicii, muzicologie şi contrabas) din Chișinău.

A fost profesor de solfegiu, armonie şi teoria muzicii la aceleași instituții, redactor, redactor-șef al Colegiului de repertoriu pentru colectivele artistice din țară, prim-viceministru al Culturii (1975-1984), rector al Conservatorului Moldovenesc de Stat „G. Musicescu” (1984-1999). Din 1993 este secretar general al Comisiei Naționale a Republicii Moldova pentru UNESCO și din 2000 – președinte al Consiliului Național Delfic.

În 1976 a fost distins cu Premiul de Stat pentru lucrarea „Sărbătoreasca”, în 1984 – cu titlul „Maestru în Artă” şi în 1998 – cu ordinul „Gloria Muncii”. În 2008 a editat CD-ul „Folclor instrumental românesc de pretutindeni”, care include notele a 3600 de melodii, în 2012 – cartea  „Acrostihuri. Portrete în timp” şi în 2013 – volumul „101 poeme” în colecția „Ideal” a unei edituri din București. 

În 1997 i s-a conferit titlul Doctor Honoris Causa al Academiei de Muzică „G. Dima” din Cluj-Napoca, România şi în 2015 - titlul  Doctor Honoris Causa al Academiei de Științe a Moldovei. Tot în 2015, a fost distins cu medalia de aur la Expoziția Europeană a Creativității şi Inovării EUROINVENT din Iaşi, România,  pentru volumul „Acrostihuri. Portrete în timp”. Este Cetățean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca (1997) şi al satului George Enescu (Liveni), judeţul Botoșani, România (2015). 

Constantin Rusnac a alcătuit două volume de „Folclor din Moldova” și a cules mai mult de 2000 de creații muzicale folclorice. A compus „Suita” pentru nai, țambal, vioară și orchestră de cameră, „Lacrima” – meditație pentru voce, clavecin și orchestră, „Moldova” – tablou muzical ș.a., a publicat culegerea de folclor instrumental „Ca la noi în sat”.  De asemenea, el a scris muzică pentru spectacole şi film, romanțe, cântece  pentru copii şi de muzică ușoară, piese pentru diferite instrumente, „Steaua limbii noastre” – imn pe versuri de Grigore Vieru, precum şi „Imnul Jocurilor Delfice”, cântat în limbile română, armeană, engleză și rusă cu corul mixt și orchestra simfonică.

Compozitorul este membru titular al Academiei Internaționale de Științe despre Natură și Societate, filiala din Armenia (2012) și membru de onoare al Academiei  Internaționale de Știinţe Ararat, Franța (2012).


 
Ultimele Știri
/ Acum 4 zile

Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” revine la Chișinău și Ungheni. Programul evenimentului

/ Acum 4 zile

Aurelian Silvestru a lansat volumul de reflecții și eseuri „Talentul n-are zile de odihnă”

/ Acum 5 zile

Cronica ARHIVELOR // Petre Teodorovici, unul dintre simbolurile muzicii ușoare din Republica Moldova

/ Acum 5 zile

Muzeografii, cercetătorii și restauratorii, distinși cu diplome de onoare de Ziua Internațională a Muzeelor

/ Acum 5 zile

Ziua Internațională a Muzeelor, marcată în Republica Moldova prin programe culturale speciale

/ Acum 6 zile

FOTO // Noaptea Muzeelor la Parlament. Peste 1 600 de vizitatori au descoperit istoria și activitatea instituției legislative

/ Acum 6 zile

VIDEO // Bulgaria a câștigat Eurovision 2026: DARA a triumfat cu „Bangaranga”. Satoshi a urcat pe locul opt

/ Acum 7 zile

FOTO // Lumea familiei prin ochii copiilor. Expoziția „Copil fericit – vis împlinit”, găzduită de Parlament

/ Acum 7 zile

Noaptea Muzeelor. Parlamentul de la Chișinău își deschide sâmbătă ușile pentru vizitatori

/ Acum 7 zile

Cronica ARHIVELOR // Maria Bieșu, legenda Operei Naționale, care a cucerit marile scene ale lumii

/ Acum 7 zile

VIDEO // Satoshi va evolua în această seară cu numărul 16 în marea finală Eurovision 2026

/ Acum 7 zile

Vița de vie și sarmalele, transpuse în artă monumentală pe fațada Ringturm din Viena

/ 15 Mai, 2026

Orheiul Vechi a fost desemnat „Destinația Anului 2026” în Republica Moldova

/ 15 Mai, 2026

Cronica ARHIVELOR // Vlad Pohilă, publicistul care a contribuit la revenirea alfabetului latin și a limbii române în Republica Moldova