
23 iunie 1990. Parlamentul de la Chișinău adoptă Declarația cu privire la Suveranitatea Republicii Moldova
Luna iunie a anului 1990 a fost una productivă pentru parlament, iar caracterul deciziilor adoptate accentua disensiunile tot mai profunde dintre centru și republicile unionale. O întrunire de la Moscova, prezidată de Mihail Gorbaciov a demonstrat că Kremlinul era gata să cedeze o bună parte din împuternicirile sale republicilor pentru a preveni dezmembrarea haotică a URSS.
Legislativul de la Chișinău a forțat în luna iunie câteva decizii care scoteau în evidența cursul politic spre dobândirea treptată a independenței politice. În doar câteva zile au fost create radioteleviziunea națională, lichidată Agenția Telegrafică Moldovenească care promova interesul Moscovei și creată Agenția Națională Moldova-pres, a fost instituit organul de presă al legislativului, ziarul ”Sfatul Țării” și a fost adoptat avizul pentru aprecierea politico-juridică a pactului Ribbentrop-Molotov în ce privește Basarabia și Bucovina de Nord.
Însă cel mai magistral și important document din punct de vedere politic a fost Declarația de Suveranitate. Textul proiectului a fot pregătit foarte minuțios și în el s-a ținut cont de toate aspectele desprinderii de facto de centrul unional. Deputații din raioanele de est ale Republicii Moldova și reprezentanții interfrontului de la Chișinău au depus eforturi disperate pentru a bloca acest document. Demersul contra suveranității era articulat de experimentatul jurist și profesor universitar Iakovlev. Însă juriștii tineri au avut argumente imbatabile printre care lipsa unui act politico-juridic de creare a RSSM și de intrare a republicii în componența URSS, necesitatea unui statut de subiect suveran pentru a avea negocieri cu centrul.
Declarația de Suveranitate determina natura, caracterul și tipul statului nostru. Aceste elemente nu puteau exista fără condiția indispensabilă a suveranității. Suveranitatea se bazează pe izvorul puterii unui stat - poporul, iar parlamentul reprezintă direct și exclusiv voința populară, se menționa în Declarație. Organul legislativ, în consecință, este independent față de legile și hotărârile altor state. Astfel, a fost introdusă norma juridică prin care nicio lege sau hotărâre a Moscovei nu poate intra în vigoare pe teritoriul Moldovei fără ratificarea ei de forul legislativ de la Chișinău.
Declarația de Suveranitate prevedea că Republica Moldova este un stat unitar și indivizibil și nimeni nu are dreptul să-și asume teritorii sau bogății ale țării. Această prevedere viza în mod direct autoritățile separatiste din stânga Nistrului și elimina așa-zisa proprietate unională.
În plan extern, Republica Moldova și-a declarat dreptul de a stabili independent relații internaționale și a deveni subiect al dreptului internațional. Era o prevedere care submina fundamental prerogativele până atunci exclusive ale Moscovei de a promova o politică externă unică.
Declarația de Suveranitate introducea în mod expres noțiunea de separație a puterilor în stat, reglementa relația stat-cetățean și aborda natura statului din perspectiva valorilor liberal-democratice europene. Era un pas extrem de curajos în condițiile în care centrul și majoritatea republicilor unionale nu abordau această temă care genera procesele de desovietizare și decomunizare a țărilor.
O prevedere extrem de importantă a Declarației de Suveranitate era proclamarea cetățeniei moldovenești. La acest capitol dezbaterile în parlament au fost deosebit de aprige. Adepții păstrării URSS propuneau un compromis care mergea împotriva esenței noțiunii de suveranitate. Ei insistau vehement asupra existenței dublei cetățenii: sovietice și moldovenești, însă poziția fermă și abordarea profesionistă a autorilor textului Declarației de Suveranitate a convins legislativul să adopte o singură cetățenie - cea a Republicii Moldova. Cu o majoritate impunătoare de voturi, Declarația de Suveranitate a fost adoptată.
Importanța Declarației de Suveranitate e foarte greu de subestimat. A fost un pas gigantic în realizarea obiectivelor din programele majorității deputaților, votate de cetățeni în circumscripțiile electorale uninominale și care în mod direct exprimau voința populară.
Mircea Snegur, la acea etapă președinte al legislativului, menționează în memoriile sale „că toate normele și principiile proclamate în Declarația de Suveranitate au avut menirea să determine programul de activitate a statului moldovenesc în perspectivă, restructurarea mecanismului politic, economic și juridic de funcționare a lui, să servească drept călăuză pentru parlament, organele puterii și administrației de stat, pentru toți cetățenii Republicii Moldova...
”Declarația de Suveranitate a fost prima victorie substanțială în direcția eliberării Republicii Moldova de sub presiunea Moscovei” - conchide Mircea Snegur.
Au urmat însă luni grele pentru țara noastră. Separatiștii din estul Moldovei, sprijiniți direct de Moscova, au format unității paramilitare care au primit armament și muniții din arsenalele Armatei a 14-a rusești, au preluat prin forță controlul asupra autorităților locale și au creat condiții insuportabile pentru activitatea organelor de drept constituționale.
Totuși, Declarația de Suveranitate a creat o bază solidă pentru alt tip de relații cu Moscova, iar Gorbaciov ceda poziție după poziție în raport cu republicile. Puciul eșuat din august 1991 a accelerat procesele de descompunere a URSS și a creat premise reale pentru obținerea independenței. Declarația de Independență de la 27 august 1991 se bazează pe fundamentul solid al Declarației de Suveranitate și a reprezentat încununarea eforturilor și năzuințelor unei generații care cu certitudine va intra in istorie ca ”generația independenței”.
Chişinău, 23 iun. /MOLDPRES/.
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (III)
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (II)
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (I)
29 iulie 1994. Este adoptată Constituția Republicii Moldova
13 iulie 1995. Republica Moldova devine membru al Consiliului Europei
Maria Cebotari, vocea de aur a Basarabiei
2 iulie 2014. Parlamentul Republicii Moldova ratifică Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană
4 iunie 1991. Este creată Banca Națională, instrument fundamental pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova
Serghei Lazo, un nume de legendă care trebuie reabilitat
Cardinalii Bisericii Catolice se vor întâlni pentru a discuta despre alegerea unui nou papă
Specialiștii recomandă cetățenilor să evite procurarea florilor din plastic pentru vizita la cimitir de Paștele Blajinilor
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, va participa la Summitul pentru Energie din Balcani
De 11 ani, cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în Uniunea Europeană și spațiul Schengen
Președinta Maia Sandu de Paștele Blajinilor: „Gândurile noastre se întorc spre cei dragi care nu mai sunt printre noi, dar rămân în inimile noastre”
De Ziua Drapelului de Stat, clădirea Serviciului Vamal a fost iluminată în culorile tricolorului
REPORTAJ MOLDPRES: Ungheni, cap de pod, poartă europeană de vest, localitatea ce dă speranţe R. Moldova
În sectoarele capitalei sunt organizate târguri cu produse și mărfuri autohtone
Pompierii îndeamnă cetățenii să respecte măsurile de prevenire a incendiilor de Paștele Blajinilor
Președinta Maia Sandu de Ziua Drapelului de Stat: „Să purtăm tricolorul nu doar în piept, ci și în suflet”
Mormântul Papei Francisc din bazilica Santa Maria Maggiore a fost deschis publicului
Duminică, vremea se răcește
De Ziua Drapelului de Stat, un tricolor a fost arborat în vârful unui pilon instalat pe „Linia independenței energetice a țării - Vulcănești - Chișinău”
De Paștele Blajinilor, în capitală va fi asigurat transport gratuit spre cimitirul „Sfântul Lazăr”
Președinta Maia Sandu la 35 de ani de la adoptarea tricolorului: „Sub acest steag, am ales mereu pacea, libertatea și dreptatea”
Premierul Dorin Recean: „Sub tricolor, Moldova a revenit la grafia latină și la limba română, a cerut libertatea și a făurit drumul independenței”