
2 iulie 2014. Parlamentul Republicii Moldova ratifică Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană
Pentru țările ex-comuniste, Uniunea Europeană a fost dintotdeauna un model de dezvoltare, iar aderarea la această comunitate - un obiectiv major, cu excepția momentelor când la guvernare se aflau partide marginale sau orientate exclusiv spre spațiul estic.
În Republica Moldova intenția de a se integra gradual în Uniunea Europeană au declarat-o inițial comuniștii. Moldova și-a asumat o foaie de parcurs, care cuprindea reforme politice, juridice și economice. Multe lucruri, în deosebi în plan legislativ, au fost realizate, însă, ca de obicei, incoerența și inconsecvența politicienilor nu ne-au permis să progresăm prea mult.
Iar Uniunea Europeană, prin potențialul său uriaș, era extrem de atractivă. În rezultatul evoluției sale de aproape șapte decenii, UE a devenit o uniune politică și economică a 27 de state. Spațiul comunitar are 4.233.262 km2 și o populație estimată de aproximativ 447 de milioane. Economia și piața UE treptat a fost unificată printr-un sistem standardizat de legi, care se aplică în toate statele membre. În comunitate este asigurată libera circulație a persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalurilor în cadrul pieței interne, adoptată legislația în domeniul justiției și afacerilor interne și menținerea unor politici comune privind comerțul, agricultura, pescuitul și dezvoltarea regională. Pentru deplasările în spațiul Schengen, controlul pașapoartelor a fost eliminat. În anul 1999 a fost înființată o piață monetară unică în care este utilizată moneda euro.
Pentru Republica Moldova apropierea de Uniunea Europeană are avantaje evidente. În primul rând, este vorba despre o piață enormă și cu o capacitate mare de plată pentru produsele moldovenești. În al doilea rând, UE are o politică comercială predictibilă și aici nu există obstrucționări din motive politice pentru produsele noastre. În al treilea, spațiul european a devenit o destinație preferată pentru forța de muncă moldovenească și pentru turism.
Dar cel mai important lucru este necesitatea asumării de către țara noastră a reformelor privind separația puterilor, crearea instituțiilor democratice independente, respectarea drepturilor omului și edificarea unei economii de piață funcționale, bazate pe principiul concurenței libere. Acest model este acceptat progresiv de către majoritatea cetățenilor Moldovei, care nu concep existența în țara lor a unui regim autoritar.
Eforturile Chișinăului de a se alinia standardelor europene au prins contur odată cu lansarea Parteneriatului Estic în mai 2009. Șase foste republici sovietice - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina au intrat într-un program preferențial de reforme care creau anumite compatibilități cu UE.
La summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius era planificată parafarea Acordului de Asociere cu UE de către Georgia, Moldova și Ucraina. În ultimul moment, după presiuni externe puternice, Kievul și-a suspendat decizia de a semna documentul. Georgia și Moldova au parafat Acordul și au mai câștigat și un Acord de liber schimb, care deschidea în fața economiilor sale modeste o piață uriașă și perspective esențiale de integrare economică în spațiul comunitar.
Iurie Leancă, prim-ministrul Republicii Moldova, cel care a parafat Acordul de Asociere cu UE, a declarat imediat după summit că noi „nu avem dreptul să facem compromisuri sau să ezităm, pentru a ne atinge obiectivul principal – cel de a deveni membru cu drepturi depline a marii familii a Uniunii Europene. Noi știm cât este de exigent acest parcurs și nu subestimăm în niciun fel dificultățile. Dar nu avem nici o îndoială referitor la determinarea noastră. Totul va fi făcut pentru a reforma și a moderniza Moldova”.
Textul Acordului a fost ulterior tradus în limbile oficiale ale statelor membre. În interval de aproximativ 6 luni, toate țările-membre ale UE au aprobat Acordul de la Vilnius. A urmat o nouă decizie a Consiliului European, care reprezintă statele membre ale UE. Odată aprobat, acest Acord a fost semnat oficial de Republica Moldova și UE. Etapa finală a procesului este cunoscut sub numele de ratificare: după semnare, Acordul de Asociere urma să fie ratificat și de Parlamentul Republicii Moldova.
La 28 iunie 2014, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană, pe de altă parte, semnat pe 27 iunie 2014 la Bruxelles.
La 2 iulie 2014, Acordul de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost ratificat în plenul Legislativului.
În favoarea documentului s-au pronunțat 59 de deputați din totalul de 101. Opoziția comunistă a părăsit sala de ședințe, înainte ca proiectul să fie supus votului. Socialiștii au votat împotrivă. Votul a fost unul nominal. Fiecare deputat a anunțat de la microfon care este opțiunea sa de vot.
Șeful statului, Nicolae Timofti, a avut o atitudine tranșantă în favoarea Acordului. El a menționat că „ avem nevoie de acest Acord cu Uniunea Europeană pentru a duce la îndeplinire sarcinile primordiale care stau în fața noastră: consolidarea instituțiilor democratice, combaterea corupției, modernizarea economiei, dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea serviciilor publice etc. Dar în primul rând, încheierea Acordului de Asociere va confirma la nivel oficial, politic, ceea ce este o axiomă pentru toată lumea - și anume că Republica Moldova este o țară cu vocație eminamente europeană”, a conchis președintele Nicolae Timofti.
Din păcate, evoluția evenimentelor ulterioare n-a permis o ascensiune rapidă a Republicii Moldova către obiectivele propuse. Factori importanți externi, sabotarea internă din partea anumitor forțe politice, devalizarea sistemului bancar și alte lucruri negative au știrbit din imaginea țării și au încetinit un parcurs care părea inevitabil. Schimbarea frecventă de orientări geopolitice macină economia țării, imaginea ei în lume, dar și încrederea cetățenilor. Exemplul țărilor consecvente în realizarea obiectivelor propuse este unul de urmat de Republica Moldova pentru a nu-și epuiza total resursele și îngropa definitiv speranțele.
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (III)
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (II)
August 1991: Cronica unei lovituri de stat eșuate (I)
29 iulie 1994. Este adoptată Constituția Republicii Moldova
13 iulie 1995. Republica Moldova devine membru al Consiliului Europei
Maria Cebotari, vocea de aur a Basarabiei
23 iunie 1990. Parlamentul de la Chișinău adoptă Declarația cu privire la Suveranitatea Republicii Moldova
4 iunie 1991. Este creată Banca Națională, instrument fundamental pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova
Serghei Lazo, un nume de legendă care trebuie reabilitat
Cardinalii Bisericii Catolice se vor întâlni pentru a discuta despre alegerea unui nou papă
Specialiștii recomandă cetățenilor să evite procurarea florilor din plastic pentru vizita la cimitir de Paștele Blajinilor
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, va participa la Summitul pentru Energie din Balcani
De 11 ani, cetățenii Republicii Moldova pot călători fără vize în Uniunea Europeană și spațiul Schengen
Președinta Maia Sandu de Paștele Blajinilor: „Gândurile noastre se întorc spre cei dragi care nu mai sunt printre noi, dar rămân în inimile noastre”
De Ziua Drapelului de Stat, clădirea Serviciului Vamal a fost iluminată în culorile tricolorului
REPORTAJ MOLDPRES: Ungheni, cap de pod, poartă europeană de vest, localitatea ce dă speranţe R. Moldova
În sectoarele capitalei sunt organizate târguri cu produse și mărfuri autohtone
Pompierii îndeamnă cetățenii să respecte măsurile de prevenire a incendiilor de Paștele Blajinilor
Președinta Maia Sandu de Ziua Drapelului de Stat: „Să purtăm tricolorul nu doar în piept, ci și în suflet”
Mormântul Papei Francisc din bazilica Santa Maria Maggiore a fost deschis publicului
Duminică, vremea se răcește
De Ziua Drapelului de Stat, un tricolor a fost arborat în vârful unui pilon instalat pe „Linia independenței energetice a țării - Vulcănești - Chișinău”
De Paștele Blajinilor, în capitală va fi asigurat transport gratuit spre cimitirul „Sfântul Lazăr”
Președinta Maia Sandu la 35 de ani de la adoptarea tricolorului: „Sub acest steag, am ales mereu pacea, libertatea și dreptatea”
Premierul Dorin Recean: „Sub tricolor, Moldova a revenit la grafia latină și la limba română, a cerut libertatea și a făurit drumul independenței”