Directorul CNMC, despre necesitatea menținerii stării de urgență: „Ne asigurăm că prețurile rămân corecte, că lumina rămâne aprinsă și că cetățenii sunt protejați”

Stabilitatea actuală este fragilă, iar menținerea stării de urgență este o măsură de proporționalitate și responsabilitate. Astfel, autoritățile se asigură că prețurile rămân corecte, că lumina rămâne aprinsă și că cetățenii sunt protejați de un sistem de monitorizare vigilent, gata să intervină în orice secundă. Declarațiile au fost făcute de directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Serghei Diaconu, care a prezentat astăzi la ședința Guvernului o analiză detaliată a intervențiilor statului pentru protejarea securității energetice a Republicii Moldova, informează MOLDPRES.


„Nu ne dorim măsuri de urgență mai mult decât este strictul necesar. Am reușit într-o perioadă destul de scurtă să trecem de la 182 de stații închise la o piață funcțională. Am reparat infrastructura distrusă de bombardamente. Totuși, stabilitatea actuală este fragilă din cauza factorilor independenți de voința noastră. Menținerea stării de urgență este o măsură de proporționalitate și responsabilitate. Ne asigurăm că prețurile rămân corecte, că lumina rămâne aprinsă și că cetățenii sunt protejați de un sistem de monitorizare vigilent, gata să intervină în orice secundă. Iar după sărbătorile de Paști, suntem gata să venim cu propunerea de trecere de la starea de urgență la starea de alertă”, a declarat Serghei Diaconu, la ședința Guvernului.


Potrivit șefului CNMC, criza din acest sector nu trebuie privită ca un eveniment izolat, referitor la linia electrică aerienă Vulcănești-Isaccea, dar ca o succesiune de șocuri externe care au impus o reacție graduală, fermă și orientată strategic spre protecția cetățeanului.


„Se accentuează faptul că la momentul declanșării stării de urgență, situația națională era deja critică. Evoluțiile globale și presiunile regionale transformaseră vulnerabilitățile într-o criză acută. Mai grav, mecanismul de calcul al prețului la motorină, bazat pe o medie de 14 zile, a devenit o barieră: importatorii nu mai aveau motivația de a aduce marfă pe care statul îi obliga să o vândă la prețuri bazate pe cotații vechi și problema deja era nu prețul final pentru consumator, dar însăși existența produsului la pompă. Piața era deja în pragul blocajului, iar instrumentele administrative ale stării de alertă nu mai erau suficiente pentru a asigura prezența produsului la pompă. În acest context, deja tensionat, momentul de cotitură s-a produs pe 23 martie 2026. Atacurile rusești asupra infrastructurii din sudul Ucrainei au scos din funcțiune linia de 400 kV Vulcănești-Isaccea, care asigura în mod normal aproximativ 60-70% din necesarul de energie electrică a țării. Fluxurile de energie dinspre România au scăzut rapid la 0 MW, generând un deficit masiv de 350-400 MW pe oră”, a spus Diaconu.


În aceste condiții, a fost declarată starea de urgență, care a permis autorităților să acționeze pe două paliere majore: sectorul electroenergetic - pentru a menține lumina în casele cetățenilor și sectorul produselor petroliere - pentru ca de la penurie să ajungem la stabilitate, a afirmat directorul CNMC.

În sectorul electroenergetic starea de urgență a permis, în particular, reparații în timp record la Linia electrică Isaccea-Vulcănești, asigurarea cetățenilor cu energie electrică și implementarea unui plan de reducere a consumului de electricitate. În același timp, măsurile luate prin starea de urgență în sectorul produselor petroliere au fost cele mai vizibile pentru cetățeni. Dacă pe 26 martie aveam 182 de stații de alimentare care raportau lipsa motorinei, astăzi, după ce am introdus măsurile de echilibrare, am ajuns la doar 41 de stații (6,9% din total), a comunicat Serghei Diaconu.

Potrivit oficialului, un deziderat important în strategia de gestionare a crizei a fost protejarea sectorului agricol, având în vedere că această perioadă de instabilitate s-a suprapus cu etape critice ale campaniei agricole sezoniere.


„Securitatea energetică este direct legată de securitatea alimentară, fapt pentru care s-a monitorizat permanent rezervele de motorină destinate lucrărilor agricole, pentru a identifica și opri din timp riscurile de deficit major pentru agricultori”, a afirmat Diaconu.


Totodată, șeful CNMC a subliniat că deși linia electrică Isaccea-Vulcănești a fost reparată, riscurile în sectorul energetic nu au dispărut. 


„Se ține cont de faptul că perioada Sărbătorilor Pascale implică o mobilitate maximă a populației și, implicit, o intensificare a consumului de carburanți prin deplasări interne și transfrontaliere sporite. Totodată, încetarea activității Centralelor Electrice cu Termoficare ar putea reduce semnificativ capacitatea de cogenerare, cu până la 200-220 MW. În același timp, în luna aprilie se anticipează reluarea activității la capacitate maximă în mai multe sectoare industriale, ceea ce va genera o creștere suplimentară a consumului. În aceste condiții, deși piața a fost stabilizată la un nivel de acoperire de 6-7 zile cu carburanți disponibili, există riscul revenirii la o diminuare treptată a acestor stocuri”, a spus directorul CNMC.


Astfel, oficialul a accentuat că „menținerea stării de urgență pe parcursul sărbătorilor pascale reprezintă o măsură de proporționalitate și prudență strategică, asigurând Guvernului pârghiile necesare pentru a preveni orice disfuncționalitate într-un moment de posibilă vulnerabilitate”.


„Această decizie este dictată și de necesitatea unei reacții rapide în fața unui cumul de factori externi, ce pot evolua și funcționează într-un efect de tip cascadă. Factorii aceștia însumează inclusiv volatilitatea extremă din Orientul Mijlociu, unde perturbările din Strâmtoarea Ormuz mai continuă să pună presiune pe fluxurile globale de petrol și gaze. Deși încetarea focului a dus la o scădere a prețurilor, toate rapoartele internaționale și naționale indică faptul că, în următoarele săptămâni, prețurile și nivelul stocurilor vor depinde de reluarea transportului maritim și de redeschiderea căilor de acces”, a menționat Diaconu.


El a mai adăugat că autoritățile lucrează la promovarea unor modificări legislative prin care starea de urgență și activitatea de management al crizelor să fie supuse controlului parlamentar. Totodată, se are în vedere revizuirea termenelor pentru starea de alertă, astfel încât aceasta să permită o durată mai flexibilă și aplicarea unui spectru mai larg de măsuri, pentru a asigura o intervenție rapidă și eficientă.


	
Premierul Alexandru Munteanu: „Riscurile rămân ridicate. Abrogarea stării de urgență ar fi o decizie iresponsabilă”