UE a adoptat al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat marţi cel de-al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care vizează noi petroliere „fantomă” folosite pentru a eluda sancţiunile existente împotriva exporturilor de petrol rusesc, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas. În acelaşi timp, Marea Britanie a anunţat marţi noi sancţiuni extinse care vizează sectoarele militar, energetic şi financiar ale Rusiei, sporind presiunea asupra Moscovei, în coordonare cu Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de news.ro și MOLDPRES.

„UE a aprobat cel de-al 17-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, vizând aproape 200 de nave din flota sa fantomă", a scris Kaja Kallas pe X, în marja unei reuniuni a miniştrilor apărării din UE la Bruxelles.

„Noile măsuri abordează, de asemenea, ameninţările hibride şi drepturile omului”, precizează Kaja Kallas.

„Alte sancţiuni împotriva Rusiei sunt în pregătire. Cu cât Rusia poartă mai mult război, cu atât mai dur va fi răspunsul nostru”, a adăugat ea.

UE şi aliaţii săi occidentali au luat măsuri progresive împotriva flotei fantomă a Rusiei, formată din petroliere şi alţi actori care încearcă să eludeze plafonul de preţ al G7 pentru ţiţeiul rusesc, în vigoare de la sfârşitul anului 2022. Plafonul G7 a fost conceput pentru a permite petrolului rusesc să fie vândut ţărilor terţe prin intermediul serviciilor de asigurare occidentale, cu condiţia ca preţul să nu depăşească 60 de dolari pe baril.

Măsura a început să aibă efect, iar UE va face presiuni pentru o reducere a plafonului de preţ săptămâna aceasta, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de finanţe din G7 care are loc în Canada.

Exporturile de petrol şi gaze sunt una dintre principalele surse de venit ale Rusiei, care finanţează războiul din Ucraina.

La rândul său, Marea Britanie a anunţat marţi noi sancţiuni extinse care vizează sectoarele militar, energetic şi financiar ale Rusiei, sporind presiunea asupra Moscovei în coordonare cu Uniunea Europeană. Londra a declarat că sancţiunile împotriva a 100 de noi ţinte vin după atacurile cu drone ruseşti din weekend împotriva oraşelor ucrainene, cel mai mare atac cu drone înregistrat până acum în timpul războiului.

Noile măsuri vizează lanţurile de aprovizionare ale sistemelor de armament ruseşti, inclusiv rachetele Iskander, operaţiunile de informare finanţate de Kremlin şi instituţiile financiare care ajută Rusia să se sustragă sancţiunilor, a declarat Marea Britanie.

„Îl îndemnăm (pe preşedintele rus Vladimir Putin) să accepte imediat o încetare totală şi necondiţionată a focului, astfel încât să poată avea loc discuţii privind o pace justă şi durabilă”, a declarat ministrul de externe David Lammy. „Am fost clari că întârzierea eforturilor de pace nu va face decât să ne redobândim hotărârea de a ajuta Ucraina să se apere singură şi de a folosi sancţiunile noastre pentru a limita maşinăria de război a lui Putin”, a punctat şeful diplomaţiei britanice.

Premierul britanic Keir Starmer şi liderii principalelor ţări din UE au cerut împreună Washingtonului să li se alăture în impunerea de sancţiuni mai dure împotriva Rusiei pentru respingerea unui armistiţiu în Ucraina. Preşedintele american Donald Trump a avut luni o convorbire telefonică cu Putin care nu s-a încheiat cu niciun acord de încetare a focului.

Noile sancţiuni britanice vizează toate nivelurile unui grup numit Social Design Agency, sancţionat anterior în 2024, pe care Londra l-a descris drept un organism rus de dezinformare care a încercat să incite la proteste în ţările europene.

Patruzeci şi şase de instituţii financiare care, potrivit Londrei, ajută Rusia să eludeze sancţiunile au fost, de asemenea, afectate, inclusiv Bursa de valută din Sankt Petersburg şi Agenţia rusă de asigurare a depozitelor, care asigură băncile ruseşti.

Alte 18 nave au fost adăugate pe lista sancţiunilor, descrise ca făcând parte din „flota fantomă” a Rusiei, folosită pentru a ocoli restricţiile occidentale şi pentru a menţine exporturile de ţiţei rusesc.

De asemenea, au fost sancţionate persoane asociate cu această flotă, inclusiv un cetăţean britanic despre care guvernul a afirmat că a procurat navele şi doi căpitani ruşi ai petrolierelor din flota fantomă.

Marea Britanie colaborează, de asemenea, cu partenerii internaţionali pentru a reduce plafonul de 60 de dolari pentru barilul de petrol.