INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun: „Obiectivul este să investim șase miliarde de lei în modernizarea instituțiilor”

Circa 6 miliarde de lei urmează a fi investite în următorii ani în modernizarea infrastructurii educaționale, cu accent pe modernizarea și dotarea instituțiilor de învățământ. Acest lucru va produce o schimbare majoră la nivelul sistemului educațional.

În același timp, curriculumul școlar va fi revizuit până în anul 2027, cu elaborarea manualelor noi la toate disciplinele școlare, iar rețeaua de instituții de învățământ va fi optimizată, pentru a oferi tuturor copiilor acces la studii de calitate.

Totodată, o prioritate a Ministerului Educației și Cercetării este majorarea salariilor profesorilor. Ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, afirmă că aceasta „este o necesitate vitală pentru sistem” și dă asigurări că următoarele creșteri salariale vor fi efectuate din septembrie 2026, obiectivul fiind ca în următorii ani, salariul mediu în educație să ajungă la salariul mediu pe economie.

MOLDPRES: În ultimii ani au fost făcute investiții fără precedent în sistemul de învățământ din țara noastră, iar noul Guvern își propune să continue proiectele inițiate și să tripleze investițiile, urmând ca în următoarea perioadă să fie alocați cel puțin 6 miliarde lei pentru modernizarea grădinițelor, școlilor și universităților. De unde vor fi identificate resursele financiare? Instituțiile din educație dispun de capacități de absorbție a acestor investiții? 

Dan Perciun: Într-adevăr, în ultimii patru ani de zile s-au făcut eforturi mari pe partea de modernizare a sistemului educațional, pe dotare, pe investiții în infrastructură. Noi calculasem că suma totală investită prin toate programele, prin „Satul European”, prin „Rețeaua școlilor model”, prin eforturile noastre și a partenerilor de dotare a instituțiilor, s-au investit circa 1,8 miliarde de lei în cei patru ani care au trecut.

În acest mandat, obiectivul este să investim șase miliarde de lei, deci este practic de trei ori mai mult decât am făcut-o în cei patru ani precedenți.

Acum, partea bună este că noi știm de unde să luăm acești bani. O bună parte sunt deja aprobați, o parte sunt în proces de aprobare și ei vin într-o mare măsură din Planul de creștere pe care îl avem discutat cu Uniunea Europeană.


	
Avem 35 milioane de euro pentru instituțiile din Rețeaua școlilor model
	
Un proiect al Băncii Mondiale pe învățământul superior vine cu o susținere financiară de aproximativ 40 milioane de dolari
	
Avem investiții din partea prietenilor noștri francezi și germani în infrastructura căminelor. 12 cămine vor fi modernizate. Șase dintre ele sunt în instituții de învățământ vocațional-tehnic, adică școli profesionale și colegii. Alte șase cămine sunt ale universităților
	
Vom implementa un proiect care vizează eficientizarea energetică a 46 de școli, inițiat împreună cu Banca Mondială
	
Finalizăm discuția cu Banca Europeană de Investiții pentru încă 50 milioane de euro, care vor merge în direcția școlilor model
	
Suntem în plin proces de discuții pentru un proiect destinat școlilor profesionale și colegiilor, de aproximativ 80 milioane de euro.


Deci, disponibilitatea resurselor există. Într-adevăr va fi o provocare capacitatea de absorbție.

Din proiectele pe care deja le implementăm, pot să vă zic că lucrurile nu stau simplu. Țara duce lipsă de arhitecți, de ingineri, de proiectanți, de electricieni, de verificatori pe ventilare, deci tot ceea ce ține de infrastructură va fi o provocare. Dar sper că și eforturile Ministerului Infrastructurii, și eforturile universităților, și a comunității de business, vor face ca implementarea să fie bună.

La această etapă, nu avem întârzieri care să ne pună în gardă, dar adevărul este că în următoarea perioadă volumul va crește semnificativ și trebuie să ne pregătim de acest aspect.

Însă, am încrederea că o să reușim să valorificăm aceste șase miliarde de lei în patru ani și asta o să producă o schimbare majoră la nivelul sistemului educațional. Condițiile vor suferi îmbunătățiri semnificative, dotările, dar dincolo de asta, este foarte important și ajustarea programelor de studii și instruirile pentru cadrele didactice. Pentru că într-un final, da, pereții contează, condițiile de studii contează enorm, dar contează și ceea ce se întâmplă în instituția de învățământ, nu numai cum arată o instituție de învățământ.



MOLDPRES: Pedagogi din mai multe instituții de învățământ au protestat, revendicând creșteri salariale. Drept răspuns, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că autoritățile vor veni cu vești bune la acest capitol în anul 2026. Care este mesajul dvs pentru profesori la acest capitol? 

Dan Perciun: Bineînțeles, la Ministerul Educației întotdeauna luptăm, am luptat și vom lupta pentru salarii mai mari pentru profesori. Asta este o necesitate vitală pentru sistem. Noi avem acest obiectiv ca salariul mediu în educație să ajungă la salariul mediu pe economie, un obiectiv foarte ambițios.

Acum din două motive s-a decis să se amâne aceste majorări pentru luna septembrie 2026.

În primul rând, pentru că într-adevăr, urmează să avem o nouă lege a salarizării. Ea va schimba așa-numitele clase de salarizare, valorile de referință, va regândi în general salarizarea în sectorul public și atunci s-a decis că, odată cu implementarea acestei noi legi, să vină și majorările.

Iar în al doilea rând, există o dorință, în special din partea Ministerului Finanțelor, ca pe termen foarte scurt, în următoarele șase-nouă luni, toate resursele disponibile să fie orientate în direcția creșterii economici, în direcția susținerii agenților economici, pentru ca să avem ulterior din ce să majorăm aceste salarii și să o facem într-un mod sustenabil. 

Este un argument valid, nu neapărat poate susținut de către întreaga societate, dar responsabil în sensul în care, pe termen scurt, investim în economie, pentru ca să avem un Produs Intern Brut mai mare, un buget de stat mai mare și, în luna septembrie, la pachet cu noua lege a salarizării să putem veni cu aceste majorări. Asta este promisiunea și angajamentul din partea Ministerului Finanțelor.

MOLDPRES: Nu aveți un calcul încă? 

Dan Perciun: Nu avem încă exact cifrele. Toată lumea așteaptă să vadă și evoluția economiei noastre. Asta va conta foarte mult, dar acesta este angajament făcut de către colegii la Ministerul Finanțelor și noi mizăm pe el.



MOLDPRES: Ați anunțat decizia de a revizui Curriculumul școlar din Republica Moldova integral până în anul 2027, cu procurarea manualelor noi la toate disciplinele. Care sunt principalele obiective ale revizuirii curriculare și ce schimbări esențiale vor resimți elevii și profesorii?

Dan Perciun: Sunt două obiective mari. Primul este să infuzăm disciplinele noastre de bază cu mai multe elemente atât de solicitate și așteptate de către societate și cu competențe relevante pentru secolul XXI. O să fie un pic mai multă educație media, o să fie mai multă educație pentru sănătate, o să fie mai multă educație financiară, o să fie mai multă educație pentru mediu.

Sunt 10 noi educații pe care urmează să le infuzăm în discipline de bază, în așa fel încât copiii, învățând matematica, la anumite ore, să abordeze, de exemplu, și subiecte legate de educație financiară. Deci abordarea pe care mergem este să nu introducem discipline noi, dar toate aceste competențe despre care se discută atât de mult, atât de necesare secolului XXI, să apară mai coerent și mai vizibil în curriculumul nostru.

Și al doilea mare obiectiv este să corectăm anumite neconcordanțe care există în curriculumul actual.

Câteodată, anumite concepte sunt introduse prea devreme, nu sunt potrivite vârstei copilului, sunt prea complexe. Câteodată, nu există o aliniere bună între ceea ce predăm la fizică și ceea ce predăm la matematică. Câteodată, saltul între trepte este prea mare și atunci copilul se deconectează pentru că materialul livrat este prea complex vârstei și prea avansat. Asemenea neconcordanțe, noi o numim necesitatea integrării pe verticală și pe orizontală mai bună, este al doilea mare obiectiv.

Iar ca să înțelegem mai bine exact unde sunt aceste neconcordanțe, toți cei care participă în procesul de revizuire, și sunt mai mult de 200 de persoane angajate, care analizează curriculumul actual, au fost rugați să se uite peste curriculumul a trei țări și să facă o analiză comparativă. I-am rugat să se uite peste curriculumul românesc, curriculumul estonian și curriculumul irlandez.

Unora le-am dat și curriculumul francez. La unele discipline le-am dat inclusiv manuale din alte țări, pentru ca să poată să înțeleagă cum este translat curriculumul în manual. Pentru că în curriculum pot scrie, de exemplu, despre faptul că ceea ce predăm trebuie să fie aplicabil pentru viața de zi cu zi, dar realizarea acestui deziderat se produce în manual.

Și atunci am vrut să le punem la dispoziție mai multe experiențe internaționale, ca prin comparație, să poată să vadă ce lacune avem noi față de ceea ce se predă astăzi în alte țări cu rezultate înalte.

Și sper că acest exercițiu comparativ o să-i ajute să înțeleagă că anumite lucruri pot fi făcute și diferit decât o facem, să stimuleze discuția în grup și să avem o iterație de curriculum mai bună decât este la moment.

Ceea ce o să resimtă sistemul nu va fi atât schimbarea curriculară, cât manualele, pentru că elevii, sunt sigur, că n-au deschis curriculumul vreodată, nici părinții nu cred că au deschis curriculumul vreodată, poate doar cei care chiar sunt super interesați să descopere cum funcționează acesta și cum e structurat. O bună parte dintre profesorii oricum se bazează în primul rând pe manual și atunci, da, ceea ce se schimbă în curriculumul este foarte important, dar poate și mai important este cum ne asigurăm că manualele pe care le vom avea în 2027 și 2028, care sper eu să rămână măcar pe vreo 10 ani de zile, vor fi de un cu totul alt nivel decât ceea ce avem astăzi, mai ales la unele discipline.

Avem și manuale foarte bune, dar avem și unele manuale care necesită îmbunătățiri. Și atunci noi o să anunțăm în luna ianuarie un set întreg de măsuri pe zona manualelor ca să ne asigurăm că până în 2027 lucrurile se aranjează bine.

MOLDPRES: Vă încadrați în timp?

Dan Perciun: Da, pentru că o parte din aceste modificări noi deja le-am pornit. Licitațiile pentru manuale ar urma să le anunțăm în luna septembrie-octombrie 2026, iar până atunci o să facem câteva aspecte majore.

O să modificăm condițiile de desfășurare a achizițiilor. În general, în ultimii patru ani de zile, am mărit ponderea calității față de preț în decizia cu privire la procurarea unui manual școlar. Dacă anterior raportul era 50 la 50, acum raportul e 70 în favoarea calității, 30 în favoarea prețului. Vom crește până la raportul de 90 la 10.

Vom decide că trecem la manuale color la toate disciplinele, în patru culori. Vom decide că pornim un proces de instruire a autorilor, pentru ca să avem o nouă generație de autori de manuale.

La unele discipline am și anunțat ideea că o să avem, în general, manuale preluate în esență, traduse și adaptate contextului moldovenesc, la matematică, într-adevăr, planul fiind să le luăm din Estonia.

Deci o să avem un set întreg de măsuri pentru ca să facem tot posibilul ca acea reînnoire a stocului nostru de manuale din anul 2027 să producă un salt major.



MOLDPRES: Situația școlilor cu un număr mic de copii este acum în centrul discuțiilor din societate. Este un subiect complicat și sensibil, dar totodată, inevitabil, în condițiile declinului demografic. Care este soluția propusă de MEC?

Dan Perciun: Pe școlile mici, viziunea noastră este următoarea. De principiu, noi ne dorim să existe o instituție de învățământ în fiecare localitate. Și toate eforturile noastre sunt orientate în această direcție și acele modificări legislative pe care le-am propus acum pornesc anume de la acest deziderat că o instituție de învățământ, în forma școală primară-grădiniță, ar urma să existe peste tot și noi zicem așa - până la limita raționalului. Iar limita asta raționalului, noi în lege o trasăm la 10 copii.

Deci dacă sunt mai puțin de 10 copii, atunci rămâne doar grădinița, iar componenta școală migrează într-o altă localitate. E o discuție unde este această limită - e la doi copii, e la un copil, e la trei copii. Noi am trasat-o la 10 copii, ceea ce și așa e destul de modest.

Respectiv, prevederile cu care venim noi acum sunt orientate spre a menține instituțiile mici până la această limită a raționalului. Totodată, în special pentru copiii din gimnaziu, totuși când sunt prea puțini, sub 35, să fie transportați într-o localitate din apropiere ca să acceseze educație de calitate.

Toată această modificare se face cu un singur obiectiv, ea o să ne costă mai mulți bani decât ne costă acum rețeaua, calitatea studiilor și șanse pentru copiii să acceseze o școală unde este laborator de fizică, chimie, biologie, unde se învață o limbă străină, unde există măcar o minimă competiție în clasă, unde avem profesori care nu predau șase discipline, dar profesori care sunt specializați pe disciplinele pe care le predau.

De aici pornim și asta vrem să rezolvăm în primul rând: competențele elevilor noștri să fie pe potriva așteptărilor părinților, ale lor și ale societății.

Noi nu avem tineri de pierdut. Noi nu putem sacrifica generații și generații, doar din dorința cuiva ca în orice context, în orice situație, cu orice preț să menținem niște lucruri disfuncționale.

Interesul copilului trebuie să primeze, iar realitatea este că această schimbare va necesita investiții mai mari, pentru că orice resurse care se eliberează, ele revin în educație.

Un număr de 1.328 de copii, deci mai puțin de 0,5% din toți copiii, vor fi parte din acest proces de reorganizare.

Toți copiii care vor fi transportați la o altă școală primesc o mie de lei pe lună, timp de doi ani. În plus, urmează să procurăm autobuze. Pentru profesori, venim cu compensații pentru transport, venim cu indemnizații de relocare la necesitate și toate astea necesită resurse adiționale.



MOLDPRES: V-ați referit la cheltuieli, pentru că sunt voci care spun că vreți să economisiți bani prin optimizarea acestor școli. Cum răspundeți? Pentru că iată vedem că, de fapt, cheltuielile vor fi mai mari.

Dan Perciun: Nu economisim niciun leu, pentru că atunci când, de exemplu, o clasă de copii de a VII-a, în care învață cinci copii, sunt mutați într-o altă instituție de învățământ, banii urmează copilul, ei pur și simplu se mută în cealaltă instituție de învățământ, dar sunt utilizați mai eficient, pentru că acolo ei învață într-o clasă de douăzeci de copii și le predă un profesor tuturor, comparativ cu situația anterioară, unde trebuiau să predea toți profesorii la un număr mult mai mic de copii. Aici predau mai mulți profesori, dar la un număr mai mare de copii. Respectiv este mai eficient, dar banii sunt aceiași.

Nu există economii de bani de pe urma acestei reforme, resursele care se eliberează rămân în educație, se transformă în salarii mai mari, în investiții mai mari, în infrastructură. Iar suplimentar, pornind de la măsurile enunțate, va fi nevoie de investiții adiționale.

MOLDPRES: Domeniul educației este unul extrem de important în procesul de integrare europeană. Raportul de extindere al Uniunii Europene arată progrese semnificative înregistrate de țara noastră în acest domeniu. La ce etapă ne aflăm astăzi, în ce măsură învățământul din Republica Moldova corespunde standardelor europene? 

Dan Perciun: Într-adevăr, ne-am bucurat și noi să vedem decizia Comisiei Europene, care a apreciat înalt eforturile care au fost făcute pe dimensiunea educației și cercetării, pe capitolul 25 și capitolul 26, în ultimul an de zile.

Am avut acea evaluare încurajatoare, care ne dă încredere că în anul 2026 putem să mergem și mai departe. Acum din punct de vedere a standardelor pe care trebuie să le atingă o țară în domeniul educației, pe de o parte, norocul nostru este că nu există foarte multă legislație europeană pe dimensiunea educațională și respectiv deja suntem foarte aproape de cerințele pe care le impune Uniunea Europeană.

Pe de altă parte, contează nu doar aspectul de arhitectură a sistemului, legislația care există, dar și calitatea pe care nemijlocit o oferă un sistem educațional. Aici bineînțeles că mai avem de lucru.

Avem acea evaluare PISA, despre care zicem de fiecare dată. Este o provocare, în continuare, rezultatele care trebuie îmbunătățite la lectură, la matematică, la știință. Nu atingem încă acel nivel de competență pe care l-am dori.

Este prea mult pentru o țară ca jumătate din cei care ating vârsta de 15 ani să nu dețină aceste competențe și suntem orientați anume în această direcție în următoarea perioadă - să facem tot posibilul pentru ca să creștem nu doar conformitatea cadrului nostru instituțional și legislativ cu cadrul european, dar și calitatea studiilor să corespundă standardelor europene și să putem să ne apropiem de rezultatele pe care le au elevii din Uniunea Europeană când vorbim de competență.



MOLDPRES: Domnule Dan Perciun, ați preluat recent un nou mandat de ministru al Educației și Cercetării, într-o perioadă marcată de multiple transformări și provocări în sistemul educațional. Care sunt cele mai importante realizări din mandatul precedent și  priorități pentru anul 2026?

Dan Perciun: Printre realizările majore ale acestui an, eu aș numi alimentația gratuită a copiilor. Deci noi am început să alimentăm toți copiii din clasa a V-a – a IX-a gratuit. Mai mult de 146.000 de elevi sunt încadrați în acest proces. 800 de milioane de lei pe an ne costă această investiție. Și în același context, în premieră în acest an, am avut un program de dotare a cantinelor școlare. Am procurat toate cele necesare în limita bugetului. Prin „Buget plus” au fost alocate 200 de milioane de lei pentru cantinelor școlare.

A doua mare realizare la care noi ținem foarte tare sunt rezultatele admiterii în universități. Avem iarăși o admitere în creștere cu 7-8% față de 2024. Este un indicator că tinerii aleg să rămână Republica Moldova, că există o dinamică pozitivă în învățământ superior. O să continuăm campania „Învață în Moldova” și în 2026.

A treia realizare ar fi tinerii specialiști. Un alt lucru la care noi ținem foarte mult. Avem 420 de tineri repartizați în acest an în școli și grădinițe. Mai mulți ca în 2024 și cel mai mare număr, de fapt, din 2018, de când există acest program de acordare a indemnizației. Iarăși am bătut un record și mă bucur.

Pe învățământul dual, iarăși avem cel mai mare număr de tineri încadrați în dual. Este o formă specială de învățământ unde ei și lucrează și învață simultan. În 2023 porneam cu 1000 de tineri încadrați anual în dual. Anul trecut am avut 2190. Deci dublu față de 2023 și mai mult ca în 2024.

În acest an, am mai obținut un proiect cu Banca Mondială de 40 milioane de dolari pentru învățământ superior. Banii sunt destinați pentru cămine, cercetare, internaționalizare, creșterea capacităților financiare. În plus, am mai obținut 35 de milioane de euro pentru școlile model, bani care vor merge spre 15 școli.

Mai avem o noutate bună legată de deficitul de cadre didactice. În 2023 era 2.000, după care am ajuns la 1.700. Anul trecut am început cu 1.550 procesul de repartizare și asta este un alt lucru la care ținem foarte mult.

Și acum, pe final de an, mai avem un nou program de limba română, mult mai ambițios pentru următorii trei ani zile care este în proces de aprobare. O altă realizare importantă este că am trecut la o nouă formulă de finanțare pentru toate grădinițele și în 2025 în premieră am avut un examen de clasa a IX-a în toată țara monitorizat corespunzător.

Pentru prioritățile pe 2026, aici obiectivul va fi să începem să vedem primele reparații în școli, prin școlile model. Vor începe primele șantiere și asta este important. Și vor mai veni încă acele 50 de milioane de euro pe care le accesăm de la Banca Europeană pentru Investiți.

Vom avea procesul de dezvoltare curriculară. Trebuie să reușim să aprobăm noul curriculum în 2026, ca în 2027 să mergem deja cu implementarea. Asta e un alt obiectiv major.

Al treilea obiectiv structural ar fi educația inclusivă. O nouă formulă de finanțare în școli, care va face o schimbare importantă.

Din obiectivele majore este să creștem numărul admiterii de studenți, să creștem numărul tinerilor repartizați, an de an asta rămâne a fi foarte important, să creștem numărul tinerilor care sunt în învățământ dual, să extindem programul remedial. Față de anul precedent o să avem și un program remedial pentru limba română alolingvi, o să avem 60 de ore la matematică față de 40 de ore anul trecut. Vrem să vedem rezultate mai bune la examenul din clasa a IX-a, vrem să avem programul de instruire a autorilor de manuale, o să avem în premieră pentru țară evaluatori certificați la examenele naționale, o să creștem calitatea evaluării la BAC și la examenele de clasa IX-a.

MOLDPRES: Domnule ministru, Dan Perciun, vă mulțumim pentru interviu.

Reporter: Natalia Sandu