INTERVIU MOLDPRES // Ministrul Culturii, Cristian Jardan: „Aderarea la UE va aduce mai multe resurse pentru cultură”

Republica Moldova face parte din spațiul cultural european, iar procesul de integrare în Uniunea Europeană urmează un parcurs firesc și constant, inclusiv în domeniul culturii. Accesul creatorilor moldoveni la programele europene, deschiderea autorităților de la Chișinău pentru promovarea valorilor și directivelor UE, precum și alinierea politicilor culturale la standardele europene reprezintă pași concreți în acest sens. „Planul Național de Aderare rămâne un instrument esențial care ne ajută să acționăm mai rapid”, afirmă ministrul Culturii, Cristian Jardan. 

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru MOLDPRES, ministrul a vorbit despre reușitele proiectelor implementate în domeniul culturii, cooperarea strânsă cu România, precum și despre prioritățile stabilite pentru anul 2026, axate pe dezvoltarea infrastructurii culturale, protejarea patrimoniului și extinderea accesului publicului la cultură.

Totodată, Cristian Jardan a subliniat importanța unui moment-cheie pentru sectorul cultural: începând cu 1 ianuarie, Republica Moldova va deveni parte a „Europa Creativă”, singurul program al Uniunii Europene dedicat exclusiv culturii, care va oferi noi oportunități de finanțare, mobilitate și cooperare pentru artiști, instituții și organizații culturale din țară.

MOLDPRES: Domnule ministru, vă mulțumim pentru disponibilitatea de a oferi un interviu pentru Agenția Informațională de Stat MOLDPRES. Dumneavoastră ați preluat recent mandatul de ministru în noua componență a Guvernului, condus de premierul Alexandru Munteanu. Totodată, ținem să menționăm că Republica Moldova avansează pe calea integrăririi europene. Care sunt principalele responsabilități ale Ministerului Culturii în procesul de aderare la Uniunea Europeană și ce reforme urmează să fie realizate în acest context? 

Cristian Jardan: În procesul de aderare la Uniunea Europeană, Ministerul Culturii gestionează, împreună cu Ministerul Educației, capitolul 26, care vizează alinierea legislației naționale la cea europeană. Este important de subliniat că nimeni nu ne impune legi sau reguli din exterior. Noi înșine le selectăm, le elaborăm și le propunem spre aprobare, pentru că toate aceste demersuri sunt făcute în beneficiul sectorului cultural și, în cele din urmă, al cetățenilor. Sunt angajamente pe care ni le-am asumat și termene pe care trebuie să le respectăm.

Un prim pas esențial a fost aprobarea Strategiei de dezvoltare a culturii pentru perioada 2025–2035, un document-cadru care va orienta activitatea Ministerului în următorul deceniu. În prezent, este în curs de elaborare programul și planul de acțiuni pentru următorii cinci ani. Deși fac parte din Planul Național de Aderare, aceste instrumente sunt necesare, în primul rând, pentru buna funcționare a sectorului cultural.

În paralel, lucrăm la Legea patrimoniului, o inițiativă legislativă de importanță majoră, așteptată de mult timp și inclusă, la rândul ei, în Planul Național de Aderare. Alte responsabilități vizează domeniul mass-mediei, unde este necesară o reformă profundă. Legea presei, adoptată în 1994, este depășită, iar obiectivul nostru este ca noua lege a mass-mediei să fie aprobată în 2026.

Procesul de integrare europeană presupune o implicare constantă din partea Ministerului Culturii. Respectarea termenelor asumate este o prioritate, la fel ca aplicarea efectivă a legilor adoptate, nu doar adoptarea lor formală. Aceste reforme aduc eficiență, plusvaloare și soluții pentru probleme vechi, iar Planul Național de Aderare rămâne un instrument esențial care ne ajută să acționăm mai rapid, mai coerent și mai organizat.

MOLDPRES: Un program european extrem de relevant pentru Republica Moldova este „Europa Creativă”. Ați putea să ne oferiți mai multe detalii, ce oportunități oferă acest program și în ce măsură moldovenii sunt pregătiți să valorifice beneficiile oferite de UE?

Cristian Jardan: Aderarea Republicii Moldova la programul „Europa Creativă” reprezintă o realizare importantă. Începând cu 1 ianuarie, țara noastră va deveni parte a singurului program al Uniunii Europene dedicat exclusiv culturii. Deși Moldova va fi eligibilă să aplice, este necesar să fim realiști: programul se adresează tuturor celor 27 de state membre ale UE, alături de alte 14 state asociate, iar resursele, chiar dacă substanțiale, rămân limitate.

Pentru a sprijini potențialii beneficiari, va fi creat un birou de informare, fie în cadrul Ministerului Culturii, fie în parteneriat cu alte instituții. Acesta va oferi asistență în procesul de aplicare și va facilita conectarea cu parteneri internaționali. Cea mai mare oportunitate pentru Republica Moldova rămâne cooperarea transfrontalieră, întrucât programul „Europa Creativă” încurajează proiectele comune și schimbul de bune practici.

Republica Moldova a mai participat anterior la acest program, însă cu rezultate modeste. De această dată, însă, contextul este diferit, inclusiv din perspectiva capacității de a elabora și implementa proiecte. Există motive reale de optimism că sectorul cultural va reuși să atragă fonduri europene și să își consolideze prezența pe scena culturală europeană.

MOLDPRES: Domnule ministru, în contextul eforturilor de includere a patrimoniului civilizației Cucuteni–Tripolie pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ce măsuri concrete întreprinde Ministerul Culturii pentru îndeplinirea criteriilor de valoare universală excepțională și pentru asigurarea documentației științifice necesare dosarului de nominalizare?

Cristian Jardan: Acesta nu este primul nostru proiect de cooperare internațională: dosarele „Cămașa cu altiță”, „Colindatului în ceată bărbătească”, „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței” și „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”  au fost aprobate în perioada 2013-2022, iar dosarul privind cobza și meșteșugul confecționării acestui instrument a fost aprobat recent, acum 2 sătpămâni în cadrul celei de-a 20-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, desfășurată la New Delhi.

Avem și un proiect comun cu România, dedicat fascinantei civilizații Cucuteni-Tripilia, cu șanse reale de recunoaștere internațională. În același timp, galeriile de la Mileștii Mici și Cricova au fost incluse pe lista preliminară pentru patrimoniul mondial UNESCO.

Procesul este unul de durată, cu reguli și etape precise, însă esențial este că Republica Moldova are ce oferi lumii. Fiecare includere aduce vizibilitate, crește atractivitatea turistică și generează beneficii concrete pentru țară.

Avem nevoie de o inventariere mai bună a siturilor arheologice și de punerea lor în valoare. Noile tehnologii permit identificarea unor situri complexe, cu potențial turistic ridicat. Pe lângă obiectele de patrimoniu, este important să avem și situri care pot fi vizitate, unde să existe structuri vizibile, care să atragă publicul. Este un proiect de viitor la care ne vom gândi cu siguranță.

MOLDPRES: Anul 2025 a fost marcat de numeroase proiecte culturale desfășurate în parteneriat cu România — festivaluri, expoziții, lansări de carte. Care sunt rezultatele concrete ale acestor colaborări și în ce mod au contribuit ele la consolidarea spațiului cultural comun dintre Republica Moldova și România? Aceste proiecte vor continua și în anul viitor?

Cristian Jardan: România este mai mult decât un stat prieten sau partener strategic. Avem o colaborare strânsă în toate domeniile: teatru, cinematografie, patrimoniu, biblioteci, muzee. Relația este una frățească, bazată pe o cultură și o limbă comună. Cooperăm la nivel de ministere cu omologii de la București, o relație excelentă cu Ambasada României de la Chișinău, Institutul Cultural Român și Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Avem proiecte importante realizate împreună și ne propunem să dezvoltăm această colaborare în continuare. Relația cu România este o prioritate absolută pentru mine și pentru Ministerul Culturii.

MOLDPRES: Proiectul „Acces la cultură” a demonstrat că publicul din Republica Moldova este dornic de evenimente culturale, iar instituțiile din teritoriu sunt deschise colaborării cu cele din Chișinău pentru a aduce arta mai aproape de comunități. În acest context, în ce mod intenționează Ministerul Culturii să îmbunătățească accesul publicului larg la cultură, în special în mediul rural, și cum veți sprijini tânăra generație de creatori pentru a o motiva să se implice activ în viața culturală?

Cristian Jardan: Ca orice proiect amplu, au existat și unele probleme punctuale, pe care le analizăm și le discutăm. Vom interveni acolo unde este nevoie. Important este obiectivul de bază al programului: susținerea și stimularea activităților culturale în regiuni. Chiar dacă, per ansamblu, lucrurile stau relativ bine, diferențele dintre regiuni sunt evidente, iar acest program vine tocmai pentru a impulsiona viața culturală acolo unde este nevoie.

Am avut mai multe interacțiuni și un feedback pozitiv. Ne dorim ca activitățile finanțate prin acest program să fie durabile. Sprijinim proiecte care aduc plusvaloare imediată, dar și beneficii pe termen lung.

De exemplu, sunt multe proiecte care prevăd dotarea colectivelor artistice cu costume tradiționale sau echipamente, lucruri care nu s-au mai făcut de ani de zile. Aceste investiții vor fi utile ansamblurilor și caselor de cultură pentru mulți ani înainte. Nu oferim doar un sprijin de moment pentru un eveniment izolat, ci creăm premisele pentru activități culturale viitoare.

Programul este planificat inclusiv pentru 2026. Sper să existe un interes și mai mare, poate chiar să fim nevoiți să solicităm fonduri suplimentare la rectificare. Există un interes real atât din partea sectorului cultural, cât și din partea statului, de a promova activitățile culturale în regiuni. Aceasta este una dintre prioritățile de bază ale mandatului meu.

MOLDPRES: V-ați început mandatul cu vizite la edificiile de cultură, ați discutat cu angajații, v-ați documentat despre stadiul implementării anumitor proiecte. Ce concluzii ați desprins în urma acestor vizite și care sunt prioritățile imediate pe care le-ați identificat pentru îmbunătățirea infrastructurii și managementului instituțiilor culturale?

Cristian Jardan: A fost unul dintre obiectivele mele imediate: să cunosc realitatea din instituții. Ele sunt diferite ca profil, dar se confruntă cu câteva probleme sistemice comune. Prima este salarizarea. În sectorul cultural, salariile sunt printre cele mai mici din Republica Moldova. Bibliotecarii, personalul auxiliar din teatre sunt, de multe ori, subfinanțați. Este o problemă de sistem.

A doua mare problemă ține de infrastructură. În afară de câteva excepții, clădirile sunt vechi, majoritatea construite în perioada sovietică, situate în zone centrale, dar energofage și ineficiente din punct de vedere termic. Se cheltuiesc sume mari pentru încălzire, iar multe spații nu sunt adaptate pentru activități pe timp de vară, din lipsa ventilației. Acest lucru limitează organizarea evenimentelor.

În pofida acestor dificultăți, partea bună este că interesul pentru cultură crește. Sălile sunt tot mai pline, sunt teatre care vând toate biletele, iar viața culturală este activă și intensă. Rolul nostru este să stimulăm această activitate și să ajutăm colectivele artistice să devină mai performante, mai inovatoare, cu premiere și evenimente de calitate pentru public.

Totodată, există probleme legate de resursa umană. Vin tot mai puțini tineri în unele domenii artistice, inclusiv din cauza salariilor mici. Sperăm ca, odată cu avansarea parcursului european, creșterea economică să aducă mai multe resurse și pentru cultură.

Dacă este să vorbesc despre tinerii care activează în aceste instituții, există tineri actori, soliști, artiști. Avem Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, cu mulți absolvenți și inițiative. Dar trebuie să le oferim și platforme alternative: ateliere, spații de lucru pentru artiști independenți, pictori, designeri. Este un domeniu cu mult potențial.

Pentru ei este obectivul propus și anume Centrul Cultural „Universul”, care ar putea deveni o astfel de platformă. Avem spațiul, avem angajamentul și lucrăm la studii și concepte. Trebuie să gândim acest centru astfel încât să fie sustenabil pe termen lung. Activitatea creativă nu este una rigidă, are nevoie de timp, de condiții și de stabilitate. Ne dorim să oferim acest cadru nu doar tinerilor, ci tuturor celor din domeniul cultural.

MOLDPRES: Dacă ați face o sinteză a anului 2025, care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante cinci realizări ale Ministerului Culturii și care sunt primele cinci priorități pe care le stabiliți pentru anul 2026?

Cristian Jardan: În 2025, Ministerul Culturii a înregistrat mai multe realizări semnificative, care reflectă angajamentul pentru dezvoltarea sectorului cultural și conservarea patrimoniului național. Unul dintre cele mai apreciate programe a fost Voucherul Cultural, prin care tinerii de 18 ani au primit 1.000 de lei pentru activități culturale, precum bilete la teatru, concerte, muzee sau achiziția de cărți. Succesul acestui program a deschis discuții pentru extinderea sa și către alte categorii de vârstă, continuând astfel sprijinul acordat tinerei generații.

Tot în 2025, a fost implementat și proiectul Acces la Cultură, care a vizat creșterea participării publicului la evenimente culturale din afara Chișinăului. Prin acest proiect, comunitățile regionale au beneficiat de spectacole, expoziții și ateliere culturale, stimulând implicarea și coeziunea socială.

În paralel, Ministerul a realizat progrese în domeniul mass-media, prin fondurile de subvenționare a presei și sprijinirea publicațiilor tipărite. În prezent, se lucrează la elaborarea unei noi legi a mass-media, cu implicarea societății civile și a breslei, menită să modernizeze cadrul legislativ depășit, datând din 1994.

Sectorul infrastructurii culturale a beneficiat, de asemenea, de intervenții importante. Lucrările efectuate la Circul din Chișinău marchează pași concreți înainte, în timp ce alte instituții rămân în atenția ministerului: Filarmonica Națională, Centrul Cultural „Universul”, Teatrul Național „Mihai Eminescu” și Teatrul din Cahul. Pentru ultimul, ministerul și-a asumat finalizarea lucrărilor în 2026 când sperăm că vom avea prima clădire de teatru construită în Republica Moldova în ultimii 40 de ani.

Un alt domeniu prioritar este cultura memoriei, iar Ministerul a demarat proiecte pentru înființarea Muzeului Represiunilor Politice. Acest muzeu va aduce în prim-plan suferințele din trecut, care au afectat toate etniile din Republica Moldova, și va constitui un factor de unitate socială, subliniind importanța cunoașterii și păstrării memoriei colective.

De asemenea, patrimoniul istoric a fost plasat în centrul politicilor ministerului. Lucrările pentru elaborarea unei noi legi a monumentelor istorice și actualizarea registrului acestora au început, vizând cele peste 1.800 de obiecte, multe dintre ele într-o stare necunoscută. Obiectivul nu este doar conservarea clădirilor, ci și redarea funcționalității lor culturale și comunitare, reintegrându-le astfel în viața activă a societății.

Pentru 2026, Ministerul Culturii și-a stabilit priorități clare: extinderea Voucherului Cultural pentru noi categorii de beneficiari, continuarea și dezvoltarea proiectului Acces la Cultură pentru a aduce mai aproape evenimentele culturale în toate regiunile, finalizarea lucrărilor de infrastructură la instituțiile restante, adoptarea noii legi a mass-media, continuarea intervențiilor pentru restaurarea monumentelor istorice și punerea în practică a proiectelor de cultură a memoriei, inclusiv avansarea lucrărilor la  Muzeul Represiunilor Politice. Toate aceste acțiuni urmăresc să consolideze sectorul cultural și să aducă beneficii palpabile comunităților și societății în ansamblu.