Creștinii ortodocși sărbătoresc Ajunul Crăciunului pe stil nou. Tradiții și obiceiuri respectate în localități din Republica Moldova

Chişinău, 24 dec. /MOLDPRES/. Creștinii ortodocși sărbătoresc astăzi Ajunul Crăciunului pe stil nou. De această zi sunt legate mai multe tradiții și obiceiuri, respectate în anumite localități din Republica Moldova, care marchează Nașterea Domnului pe 25 decembrie, după calendarul gregorian, transmite MOLDPRES.
Varvara Buzilă, etnografă: 36 % din localitățile din Republica Moldova sărbătoresc Crăciunul pe stil nou
Crăciunul este cea mai importantă sărbătoare a creștinilor. Sărbătoarea Nașterii Domnului este momentul în care se reunesc în jurul bradului toți membrii familiei. Totodată, Crăciunul este sărbătoarea pentru care sunt reînviate și aduse în actualitate tradițiile păstrate cu sfințenie de strămoșii noștri. Practicile și obiceiurile diferă, în funcție de zona geografică și etnologică, dar esența rămâne aceeași.
Solicitată de Moldpres, etnograful și muzeograful Varvara Buzilă a afirmat că aproximativ 36 % din localitățile din Republica Moldova sărbătoresc Crăciunul pe stil nou, acestea fiind preponderent localități din sudul țării, în special de pe malul Prutului, și unele localități din nordul țării.
Tradiții și obiceiuri în Ajunul Crăciunului păstrate în localitățile din Republica Moldova
Unul dintre obiceiurile principale ale Crăciunului este colindatul. Varvara Buzilă a menționat că satele au început să se pregătească de Crăciun încă de la Sfântul Andrei, numită și sărbătoarea Capului de Iarnă. „De atunci se dă voie de a colinda, de a repeta colinda, a întruni cetele, a discuta cu bătrânii. Se colindă până la Ioan Botezătorul. În rest, în timpul anului nu e voie să se colinde”, a spus Varvara Buzilă.
Tradiția spune că ceata mare, numită și ceata Moșului sau ceata flăcăilor avea datoria să îi colinde pe toți gospodarii. Dacă nu intra ceata mare, gospodarii puteau să se supere. Din banii pe care îi strângeau, băieții sau flăcăii săpau o fântână sau plăteau fântânarilor să construiască o fântână. Această tradiție s-a păstrat în satele moldovenilor.
Potrivit etnografilor, în acest proces al colindatului se implicau persoane din toate categoriile de vârstă și din toate categoriile sociale. Astfel, începeau ziua Crăciunului cei mai mititei, inclusiv cei care aveau până la șapte ani. „Este pregătit să meargă să colinde cu ajunul Crăciunului pe vecini sau pe nănași, pe bunici. Aceasta e prima ieșire a celor mici în lume. Cântă colinde foarte mici. Alții mai măricei, care vor începe să meargă din casă în casă la mijlocul zile vor colinda: „Dom, Dom să-nălțăm, gazdele să colindăm...”. Mai către seară, ies adolescenții, băiețandrii. Aceștia au colinde mult mai complexe din punct de vedere al textului, al mesajului, dar și al liniei melodice. Seara, vor ieși la colindat flăcăii. În ajunul Crăciunului, sau în dimineața zilei de Crăciun, după ce flăcăii încheie să colinde întregul sat, ei arată cadourile primite, de obicei sunt colaci, batiste. Când vine seara, fetele dăruiesc unuia din băieții care colindă o batistă care o prinde la căciulă. În alte sate de la centru, băieții puneau pe vremuri câte o panglică îngustă din mătase, legată cercuri în jurul căciuliei. A doua zi, când se întrunea satul la hore sau la joc, se observa care flăcău este cel mai dorit de fete, era acel care avea cât mai multe panglici sau cât mai multe batiste. Ceilalți flăcăi puteau să aibă un colac frumos împodobit legat cu lână roșie, asemănător cu cel miresei”, a spus Varvara Buzilă.
Tradiția a salvat fondul arhaic al colindelor
După miezul nopții, după ce familiile primeau ceata principală de colindători, puteau să meargă deja gazdele să colinde pe alții, să meargă pe la cumetri, nănași, părinți și se adunau cete de colindători vârstnici, căsătoriți. 
„Eu totdeauna așteptam această perioadă a nopții ca să aud cum sună colindele lor. Erau cele mai variate și mai bogate, și ca melodie, și ca text. Acestea erau mai variate decât colindele cântate de ceata principală de colindători, adică de flăcăi. Se adunau perechi până făceau coruri mari. Colindele lor au salvat în mare parte un fond arhaic al colindelor, fiindcă timp de o zi și o noapte erau reactualizate toate colindele din repertoriul întregii localități”, a afirmat Varvara Buzilă.
În ajunul Crăciunului, se împodobește bradul și se pregătesc darurile
Tradiția mai spune că tot în ajunul Crăciunului, se împodobește bradul și se pregătesc darurile, care vor fi aduse de Moş Crăciun. Acesta „va intra pe hornul sobei cu desaga plină de cadouri”. Colindele răsună în toată țara, până în ziua de Crăciun (25 decembrie). Fie ele religioase, sau laice, colindele creează o atmosferă încărcată de spirit și mister, dar și de bucurie și stare de bine. 
Totodată, în ajunul Crăciunului, femeile coc bucăți de aluat, modelate în formă de opt incomplet. Preparatul poartă numele de colăcei, iar bucățile de pâine sunt agățate pe perete, lângă icoane, unde rămân până la echinocțiul de primăvară, în 23 martie. Colăcelul copt în Ajunul Crăciunului este luat apoi de bărbatul casei când iese la arat. După ce prima brazdă este trasată, bărbatul rupe Crăciunelul în trei bucăți, dintre care una o pune sub brazdă. O altă bucată o dă animalelor din gospodărie, iar pe cea de-a treia o mănâncă el.